Arhitectul Claudiu Salanță este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în patrimoniu din România. De mai mult de 12 ani, este arhitect-șef al Consiliului Județean Cluj, iar de câteva luni a devenit președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) – filiala Transilvania. Încăpățânat, cultivat, energic, el a reușit să se opună unor mari proiecte care ar fi deformat țesutul construit al unor comunități locale. De aceea, lupta sa pentru a păstra monumentele istorice fără geamuri cu rame de plastic sau cu aparate de aer condiționat pe fațade a stârnit și critici. La fel, a fost criticat pentru că a refuzat proiecte din satele clujene, care ar fi înlocuit casele tradiționale cu vile cu balustrade din inox și statui din ghips. Însă tocmai aceste lucruri l-au făcut apreciat în lumea intelectuală a Clujului.
Claudiu Salanță a absolvit mai întâi Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. Apoi, și-a aprofundat pasiunea pentru patrimoniul construit în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” de la București și apoi a revenit la Cluj, unde a terminat și cursurile Facultății de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Din noiembrie 2013, a devenit arhitect-șef al Consiliului Județean Cluj. A reușit să se opună unor proiecte care ar fi mutilat din punct de vedere urbanistic comunitățile locale, iar această opoziție i-a atras multe critici din partea celor pasionați de acoperișuri de tablă albastră, geamuri cu rame de plastic alb și fațade roz.
Claudiu Salanță este pasionat de arhitectura tradițională a satului transilvănean și militează pentru păstrarea ei în comunitățile clujene.
După mai mult de 12 ani petrecuți în administrația publică, Claudiu Salanță a candidat și a fost ales în funcția de președinte al Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania. El și-a propus ca, din această poziție, să informeze, să educe și să dialogheze cu publicul larg, inclusiv cu copiii.
Arhitectul Claudiu Salanță s-a implicat și în proiecte cre au vizat restaurarea unor monumente istorice, precum castelele de pe Valea Someșului Mic. El și-ar dori să își continue munca și prin realizarea unor proiecte cum ar fi restaurarea centrului baroc al orașului Gherla, construit de armeni, care ar avea, în opinia sa, și potențialul de a fi înscris pe viitor pe lista UNESCO.
Într-un dialog aplicat pe realitățile din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj, liderul OAR Transilvania a subliniat că viitorul calității vieții depinde de dialogul direct dintre arhitecți, autorități și comunitate.
Pilonii strategiei OAR Transilvania
Strategia noii conduceri a filialei se sprijină pe trei direcții fundamentale, concepute pentru a elimina percepția că arhitectura este o profesie izolată într-un „glob de cristal”:
| Direcție de Acțiune | Obiectiv și Inițiative Concrete |
| Educație în școli | Introducerea noțiunilor de bază referitoare calitatea arhitecturii în formarea viitorilor clienți educați |
| Cultura arhitecturală | Organizarea evenimentului „Seara de arhitectură” și deschiderea unei „Cafenele cu arhitecți” pentru discuții informale cu publicul |
| Intervenții practice (Hands-on) | Tabere de vară pentru studenți și tineri profesioniști orientate pe reabilitarea directă a caselor tradiționale |
De la protejarea satului tradițional la potențialul UNESCO
Una dintre cele mai importante teme abordate a fost conservarea identității rurale în fața dezvoltării haotice. Claudiu Salanță a evidențiat că păstrarea arhitecturii specifice zonelor istorice (cum sunt Munții Apuseni sau satele din Transilvania) nu reprezintă o frână în calea modernizării, ci o resursă economică reală pentru turismul de calitate.
De asemenea, în privința valorificării patrimoniului la nivel internațional, președintele OAR Transilvania a punctat potențialul deosebit pe care îl au anumite localități din regiune:
-
Orașul Gherla: Descris ca un candidat ideal pentru promovarea pe lista patrimoniului UNESCO datorită meandrelor sale istorice, parcelelor baroce conservate și statutului de cel mai important ansamblu urbanistic armenesc din Europa (adăpostind cea mai mare biserică armenească de pe continent).
-
Modele de bună practică regională: Exemplul orașului Bistrița, care a demarat recent proiecte de valorificare a patrimoniului și revitalizare a pasajelor istorice și a Turnului Dogarilor, alături de revitalizarea Parcului Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Redescoperirea Someșului și cooperarea interdisciplinară
O altă viziune subliniată este transformarea mâului Someșul Mic într-un veritabil „meandru cultural și gastronomic” al regiunii, capabil să conecteze comunitățile locale prin trasee turistice, sportive și culturale.
Proiectele viitoare ale OAR Transilvania vor pune accent pe echipe multidisciplinare (arhitecți, istorici, geografi, artiști), iar ordinul arhitecților va colabora atât cu facultățile de profil, cât și cu mediul privat, pentru ca inițiativele de restaurare și dezvoltare urbană să lase în urmă rezultate concrete și durabile pentru întreaga comunitate.
Spitalul Militar Cluj angajează: posturi vacante de medici și asistenti medicali
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
