O delegație de antreprenori, reprezentanți ai autorităților, dar și sectorului neguvernamental din Republica Moldova participă, în aceste zile, la Cluj-Napoca, la o vizită de studiu cu privire la modul în care funcționează economia socială în România. Urmăriți LIVE conferința care are loc la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), UBB. Evenimentul este organizat la inițiativa și cu sprijinul European Business Association și AJOFM Cluj.
Economia socială reprezintă un model economic care combină activitatea comercială (vânzarea de bunuri sau servicii) cu o misiune socială. Spre deosebire de companiile clasice, al căror scop principal este maximizarea profitului pentru acționari, entitățile de economie socială reinvestesc cea mai mare parte a profitului în comunitate sau pentru rezolvarea unei probleme sociale.
Principiile de bază ale economiei sociale
-
Prioritate pentru oameni: Misiunea socială și bunăstarea comunității sunt mai importante decât profitul financiar.
-
Reinvestirea profitului: În România, cadrul legal obligă alocarea a cel puțin 90% din profit direct către scopul social sau rezervele statutare.
-
Echitate socială: Salarizarea este echitabilă (diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu din unitate nu poate depăși raportul de 1 la 8).
-
Guvernanță democratică: Deciziile se iau pe principiul participării și transparenței.
Cum este aplicată economia socială în România
În România, domeniul este reglementat de Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Legea definește două statuturi juridice atestate de agențiile de ocupare a forței de muncă (AJOFM):
-
Întreprindere Socială (ÎS): Orice persoană juridică de drept privat (ONG, cooperativă, SRL etc.) care respectă criteriile legale și reinvestește minim 90% din profit.
-
Întreprindere Socială de Inserție (ÎSI): Formă specială care își asumă integrarea pe piața muncii a persoanelor din grupuri vulnerabile. Pentru a primi Marca Socială, cel puțin 30% din angajați trebuie să aparțină acestor grupuri (persoane cu dizabilități, mame singure, tineri din sistemul de protecție, persoane fără adăpost etc.).
Forme organizatorice și exemple din România
| Formă de organizare | Mod de funcționare | Exemple cunoscute |
| Întreprinderi de inserție | Angajează și formează persoane vulnerabile. | Ateliere Fără Frontiere (reciclare IT/textil), MamaPan (brutărie artizanală), UtilDeco (tipografie), Coofeels (cafenea socială). |
| Asociații și Fundații | ONG-uri care desfășoară activități economice pentru susținerea cauzei. | Fundația Concordia (brutării/ateliere vocaționale). |
| Cooperative | Asocieri de mici producători pentru valorificarea resurselor. | Cooperative agricole locale sau cooperative meșteșugărești. |
| C.A.R.-uri | Case de Ajutor Reciproc (solidaritate financiară mutuală). | C.A.R. Pensionari sau Salariați. |
Majoritatea întreprinderilor sociale din România au fost înființate prin programe finanțate din fonduri europene (cum ar fi Programul Operațional Capital Uman), având un rol crucial în dezvoltarea comunităților rurale și marginalizate.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
