Creștinii ortodocși sărbătoresc luni, 14 septembrie 2026, Înălțarea Sfintei Cruci, unul dintre cele mai importante praznice împărătești din calendarul bisericesc. Cunoscută în popor și sub denumirea de Ziua Crucii, sărbătoarea amintește de Patimile Mântuitorului Iisus Hristos și este marcată prin post aspru, rugăciune și participare la Sfânta Liturghie.
Spre deosebire de alte praznice împărătești, data de 14 septembrie este zi de post obligatoriu, indiferent de ziua din săptămână în care se celebrează.
Semnificația istorică și duhovnicească a sărbătorii
Înălțarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare creștină dedicată cinstirii lemnului sfânt. Praznicul amintește de două evenimente majore din istoria creștinismului:
-
Aflarea Lemnului Sfânt la Ierusalim: În anul 335, Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul a fost descoperită și înălțată în fața credincioșilor de către Episcopul Macarie al Ierusalimului.
-
Aducerea Crucii din captivitatea persană: În secolul al VII-lea, împăratul bizantin Heraclius a recuperat Sfânta Cruce de la perși și a readus-o la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Pentru credincioși, Crucea nu reprezintă doar un simbol al suferinței, ci și al biruinței asupra păcatului și a morții.
Ce este bine să faci pe 14 septembrie: Rânduieli și recomandări bisericești
Calendarul Patriarhiei Române marchează data de 14 septembrie cu mențiunea explicită de post. Printre recomandările Bisericii pentru această zi solemnă se numără:
-
Participarea la slujbă: Asistarea la Sfânta Liturghie și la rânduiala specială de scoatere și cinstire a Sfintei Cruci;
-
Respectarea postului: Ziua este prăznuită cu post aspru, în amintirea Patimilor și a Răstignirii Domnului;
-
Fapte de milostenie: Rugăciune pentru cei adormiți, împăcarea cu semenii și ajutorarea celor aflați în nevoie.
Mituri și superstiții de Ziua Crucii: Ce spune Biserica
În jurul acestei sărbători s-au dezvoltat numeroase credințe populare care nu au însă o susținere teologică:
-
Consumul de fructe „cu cruce”: Ideea că nucile, usturoiul sau alte alimente care au o formă asemănătoare crucii nu ar trebui consumate este o simplă superstiție populară, nefiind o interdicție liturgică;
-
Munca casnică: Accentul sărbătorii este pus pe participarea la viața bisericească și pe reculegere duhovnicească, iar interdicțiile legate de treburile casnice trebuie privite prin prisma respectării unei zile de praznic, nu ca pe reguli rigide.
Pe lângă dimensiunea religioasă, în tradiția populară românească, 14 septembrie marchează hotarul dintre vară și toamnă, fiind o zi dedicată culegerii ultimelor plante de leac și prognozelor agricole pentru anul următor.
Oamenii din spatele cifrelor: Peste 550 de constructori lucrează pe șantierul RIVUS Cluj
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
