Biserica romano-catolică Sfântul Mihail a fost reconsacrată după ample lucrări de restaurare printr-o ceremonie cu o largă participare ecumenică. Restaurarea lăcașului medieval de cult a costat șapte milioane de euro, iar banii provin din fonduri europene, precum și din contribuții ale autorităților din România și din Ungaria.
Ceremonia de reconsacrare a fost condusă de ÎPS Gergely Kovács, arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, alături de ÎPS Miguel Maury Buendia, arhiepiscop și nunțiu apostolic în România, și de PS Claudiu Lucian Pop, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, împreună cu numeroși preoți catolici. La ceremonie au asistat și mitropolitul ortodox al Clujului, Maramureșului și Sălajului, ÎPS Andrei Andreicuț, precum și reprezentanți ai cultelor protestante tradiționale în Transilvania: lutherani, calvini și unitarieni. De asemenea, la slujbă au asistat reprezentanți ai guvernelor de la București și Budapesta, precum și ai autorităților locale, precum vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, István Vákár.
Biserica Sfântul Mihail este un simbol al libertății Clujului și al multiculturalismului transilvănean. Povestea bisericii începe în 1316, atunci când regele francez, născut în Italia, al Ungariei și Croației, Charles Robert de Anjou, a decis să elibereze Clujul de legăturile feudale față de episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Petrus Monoszlo. Locuitorii germani ai Klausenburgului/Kolozsvárului/Clujului au primit de la suveran statutul de Oraș Liber Regal, cu privilegiul să își ridice ziduri de cetate pentru protecția orașului, să își aleagă liberi parohul și să construiască o biserică-simbol.
În această biserică, împăratul Sigismund de Luxemburg, suveranul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, l-a botezat de finul său, Matia Corvin, fiul românului Iancu de Hunedoara și al doamnei Erzsebet Szilágyi, din înalta aristocrație maghiară. Matia Corvin a devenit cel mai mare rege al Ungariei, Croației și Boemiei.
Blazoanele lui Charles Robert de Anjou și Sigismund de Luxemburg sunt reprezentate pe fațada bisericii. În decursul timpului, Biserica Sfântul Mihail a fost preluată, întreținută și înfrumusețată de comunitatea maghiară.
Ea a devenit, pe lângă simbolul libertății orașului, și simbolul umanității și solidarității. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, în această biserică, marele episcop romano-catolic Márton Áron a cerut oprirea deportării evreilor la Auschwitz, într-un act de un imens curaj și de sfidare a naziștilor.
Acum, Biserica Sfântul Mihail este cel mai important lăcaș de cult folosit în principal de maghiarii clujeni, dar care îi primește pe toți credincioșii catolici și pe turiștii dornici să admire bijuteria gotică, indiferent de limba pe care o vorbesc.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
