Prima lună de toamnă este cea dedicată culesului viei. Multe sunt obiceiurile legate de culesul strugurilor și „facerea” vinului. Din vremuri de demult, bătrânii se apucau de culesul viei după ziua înălțării Sfintei Cruci, respectiv după 14 septembrie. De altfel, această dată reprezintă începutul sărbătorii Ostrovul Viilor sau Vinițel. Această ultimă denumire este și numele popular al lunii septembrie.
În vechime, cei care aveau podgorii țineau post o săptămână înainte de începerea culesului viilor. Cei mai în vârstă respectă şi acum tradiția şi cheamă preotul acasă sau la vie pentru a săvârşi o scurtă rugăciune.
Fiecare zonă viticolă a țării are anumite tradiții și obiceiuri specifice. De exemplu, în zona satelor dobrogene, culesul viilor antrenează toți membrii comunității, inclusiv copiii. În mod tradițional, culesul începe pe data de 14 septembrie, de Ziua Crucii (denumită popular Cârstovul viilor). Fiecare gospodărie stabilește o zi în care să culeagă strugurii, iar acea zi este prilej de socializare și întrajutorare între familii.
În unele zone, precum ținutul Buzăului, sărbătoarea culesului debutează cu zdrobitul unor struguri de către fete tinere, bune de măritat, îmbrăcate în costume populare, ce și-au spălat picioarele în apă de izvor.
”Numeroase focuri luminau pe dealuri arătând în întunericul nopţii locul unde erau grupate cercurile de petrecere. Târziu, abia dimineaţa spre ziuă, focurile aţipeau, câinii prindeau a se linişti şi naiul, cobza sau vioara nu se mai auzeau”, scria I.C. Teodorescu în studiul ”Viile noastre”, apărut în 1935, citat de vifrana.com.
Așadar, în trecut, de îndată ce începea culesul, podgoria era animată de chiuituri, pocnete de pistoale și cântece lăutărești.
Și în unele localități din Mureș, precum comuna Chibed, culesul este însoțit de cântece populare. La prânz, femeile duc de mâncare culegătorilor care sunt chemați la masă de paznicul ce învârte risca. După prânz, culesul continuă până la apusul soarelui când, cu carele pline, culegătorii se îndreptau spre sat și invitau oamenii la balul strugurilor. În jurul orei zece seara, așa numiții „csőszök” sau pândari dansau în îmbrăcăminte populară caracteristică locului. După acest dans urma furtul strugurilor cu care era împodobită şura sau sala. Pândarii trebuiau să prindă „hoţii”, cei prinşi fiind duşi la masa judecăţii şi pedepsiţi băneşte sau având obligaţia să facă ceva amuzant spre hazul privitorilor. Dansul se relua din nou, iar după miezul nopţii se desfăşura o masă sărbătorească. Balul strugurilor dura până a doua zi, potrivit sursei menționate mai sus.
Vinul fiind considerat sacru, el fiind parte din cele mai importante evenimente din viața omului (botez, nuntă, împărtășanie), în unele locuri, mulți culegători se înfruptă din struguri abia după ce aceștia au fost duși la biserică.
Vezi și:
Analiza anatomopatologică, cât de importantă e și ce ne spune ea
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
