Mii de tineri finalizează studiile superioare, convinși că intrarea pe piața muncii va fi pasul firesc și rapid care urmează după ani de învățat. Realitatea însă îi lovește pe mulți dintre ei direct în rafturile magazinelor din mall sau la birouri de call-center, unde ajung să lucreze deși sunt supracalificați pentru pozițiile pe care le ocupă.
Un tânăr povestește pe TikTok cum, în ciuda faptului că are experiență în vânzări de doi ani fără întrerupere, atunci când trimite CV-ul la posturi ce nu necesită specializare precum magazine de haine din mall, acesta este vizualizat de angajator fără a fi chemat nici măcar la un interviu.
Mai multe persoane povestesc în comentarii experiențe asemănătoare:
- „Confirm. aplic de 3 luni acuși…nimeni nu suna,primesc doar mailuri cu “We will move on with another candidate at this time”. 10 ani pe piata muncii si 5 ani experienta ca Manager de proiect. Nu suna nimeni.”
- „mi s-a cerut experienta in domeniu la o florarie din ceva mall”
- „m-a refuzat superbet”
- „m-a refuzat kfc”
- „Am experienta in retail si nu ma baga in seama nimeni din inditex, am fost refuzat la h&m si new yorker, am aplicat la lidl la mai multe anunturi simultan: la un anunt am fost acceptat la altul m-au refuzat din start”
- „Mai demult am aplicat la +100 de joburi doar într-o lună și m-au sunat 5 ca să vin la interviu. Am fost la interviuri și nu știau cum să scape mai repede de mine, le-am zis că ofer respect dacă mi se oferă respect. După nu m-au mai sunat să-mi dea un răspuns.”
- „Am aplicat la part time la New Yorker, am ajuns la interviu,all went well până m-a întrebat dacă am în plan să continui facultatea. Da???? “A păi noi căutăm pe cineva care are un program liber constant”….PENTRU UN PART TIME??!!”
- „Termini o facultate ca sa nu te poti angaja pentru ca iti trebuie experienta. Well done Romania!”
@dodobarajossNee yorker frate pe bune♬ original sound – dodo
Fenomenul devine din ce în ce mai vizibil în Cluj-Napoca, un oraș universitar care atrage studenți din toată țara, dar care nu reușește mereu să-i păstreze în domenii relevante după absolvire.
Tinerii cu studii superioare, blocați la început de drum
Generația Z, adică tinerii născuți după 1997, vine pe piața muncii cu un bagaj educațional solid: licențe, masterate, competențe digitale peste medie și deschidere spre învățare. Cu toate acestea, mulți descoperă că primul job „real” nu seamănă deloc cu ce au fost pregătiți să facă.
Nu este neobișnuit ca absolvenți de comunicare să lucreze ca vânzători, economiști să înceapă în call-center sau artiști digitali să accepte joburi de operatori de introducere date. În acest context, upracalificarea a devenit o realitate a pieței muncii pentru cei care se află la început.
Paradoxul supracalificării vs lipsa de experiență
Piața muncii pune tinerii într-o situație aparent absurdă: sunt considerați „prea pregătiți” pentru joburi entry-level și fără destulă „experiență” pentru posturi din domeniul lor.
În teorie, Clujul este un oraș în continuă dezvoltare economică. În practică, multe companii cer experiență chiar și pentru poziții de junior, iar internship-urile sunt, adesea, neplătite sau prost structurate. În plus, unele domenii, precum IT-ul, au devenit mai selective, iar altele precum comunicare sau arte, oferă prea puține joburi de început.
Rezultatul este faptul că tinerii acceptă locuri de muncă din retail, în mall sau servicii pentru a-și acoperi chiria, în timp ce diplomele lor rămân, la propriu, în sertar.
Cluj: promisiuni mari, oportunități restrânse
Universitățile clujene produc anual mii de absolvenți bine pregătiți, însă piața muncii nu generează suficiente poziții de junior pentru ei.
Pe de altă parte, angajatorii spun că tinerii vin cu așteptări mari: salarii competitive, flexibilitate și posibilitatea de a avansa rapid. Pentru unele companii, acest dinamism e greu de integrat într-o structură corporatistă mai rigidă.
Totuși, sunt așteptările lor prea mari având în vedere costurile ridicate de trai precum chiria, coșul minim de cumpărături sau prețurile din restaurante?
Așteptările nu se întâlnesc la mijloc
Generația Z caută oportunități care să îi ajute să crească. Multe dintre companiile locale nu au însă infrastructura necesară pentru a oferi mentoring, programe de formare sau flexibilitate reală.
De partea cealaltă, angajatorii reclamă că tinerii se așteaptă la beneficii rapide și au o toleranță scăzută pentru rutine. Rezultatul este un decalaj între nevoile unora și așteptările celorlalți.
Consecințe: migrarea talentelor și stagnare profesională
Efectele sunt vizibile pe termen lung:
- mulți tineri părăsesc Clujul sau țara pentru joburi potrivite studiilor lor;
- costurile de trai ridicate îi împing pe absolvenți spre joburi prost plătite și fără perspectivă;
- companiile pierd potențial, pentru că tinerii motivați migrează către medii care le oferă mai multe oportunități;
- frustrarea pe plan profesional crește.
Printre soluțiile des vehiculate se numără:
- programe de internship bine definite, cu posibilitate reală de angajare;
- joburi entry-level autentice, nu poziții care cer experiență „de junior cu 2 ani de experiență”;
- colaborări între universități și companii;
- orientare profesională încă din timpul facultății;
- investiții în programe de recalificare și formare continuă.
Generația Z nu este lipsită de ambiție, talent sau pregătire. Dimpotrivă. Problema nu este la tineri, ci în mecanismele care ar trebui să îi integreze pe piața muncii.
Orașele universitare precum Cluj-Napoca dispun de resurse precum universități și companii importante, dar degeaba dacă nu există o coordonare între mediul universitar și piața muncii.
Până atunci, prea mulți absolvenți de studii superioare rămân prinși într-o tranziție prelungită, în care rafturile magazinelor devin un prim pas, adesea nedorit, în carieră.
Vezi și:
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
