Cluj-Napoca este liderul digitalizării administrației publice locale din România, potrivit unui studiu amplu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB).
Cluj-Napoca, lider național în toate cele trei valuri de măsurare
Potrivit datelor publicate pe platforma orase-digitale.ro, Cluj-Napoca ocupă prima poziție în clasamentul național al digitalizării administrației publice locale — și nu doar în 2026, ci în toate cele trei valuri de evaluare de până acum.
Evoluția scorului Clujului:
- 2020: 92,6 puncte (locul 1, media națională: 39,6 puncte)
- 2023: 96,3 puncte, cel mai bun scor înregistrat vreodată de oraș (locul 1, media națională: 52,1 puncte)
- 2026: 88,7 puncte (locul 1, media națională: 49,3 puncte)
Deși scorul Clujului a scăzut cu aproape 8 puncte față de vârful din 2023, orașul își menține detașat prima poziție. În 2026, clasamentul digitalizării administrației publice arată astfel: Timișoara (locul 2, 79,9 puncte), Oradea (79,5), Constanța (79,4), Brașov (78,8), Bistrița (78,4), Câmpulung Moldovenesc (77,1), Gherla (76,9), Iași (76,0) și Călărași (75,3), care închide top 10.
Principalele constatări ale studiului de digitalizare
- doar 67 de orașe (21%) au înregistrat o evoluție pozitivă în ambele intervale analizate (2020-2023 și 2023-2026);
- aproape șase din zece orașe (59%) au progresat până în 2023, după care au înregistrat un regres;
- cele mai importante îmbunătățiri apar în domeniile cu constrângeri externe, precum securitatea și serviciile online, unde există cadru legislativ și politici europene care obligă la conformare;
- categoriile opționale, precum participarea cetățenilor și calitatea conținutului publicat online, au scăzut față de nivelul atins în 2023;
- dezvoltarea serviciilor online a fost susținută de platforme comune precum Ghișeul.ro și de soluții oferite de furnizori privați.
Cea mai amplă cercetare de acest fel din România
Studiul reprezintă cea mai amplă cercetare longitudinală dedicată digitalizării administrației publice locale din România, evaluând toate cele 325 de orașe și municipii din țară, printr-un instrument unic la nivel național, aplicat în trei valuri de măsurare: 2020, 2023 și 2026. Este primul instrument longitudinal de acest tip dedicat administrației locale românești.
Evaluarea a vizat 46 de indicatori, grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare. Fiecare oraș a fost analizat prin inspectarea directă a site-ului oficial al primăriei, indicatorii fiind notați pe trei tipuri de scale: simplă (da/nu, 30 de indicatori), pass/fail cu pondere mare pentru servicii esențiale precum plata online a taxelor sau HTTPS (9 indicatori), și o rubrică pe cinci niveluri pentru aspecte calitative, precum profunzimea datelor deschise (7 indicatori).
Spre deosebire de evaluările bazate pe strategii, bugete sau obiective asumate, indexul FSPAC-UBB măsoară experiența concretă a cetățeanului atunci când accesează serviciile digitale ale primăriei sale.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei reconstruiește prima casă evreiască din Țara Oașului
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
