Incidența cazurilor de cancer în România a crescut foarte mult în ultimele trei decenii. Această creștere este rezultatul mai multor factori. În primul rând, a crescut numărul de teste aplicate de medicii specializați în oncologie, așadar a crescut numărul cazurilor descoperite și tratate. În al doilea rând, s-au produs schimbări semnificative în stilul de viață al românilor, care au devenit mai sedentari și consumă mai multă hrană bogată în substanțe care favorizează cancerul, precum zahărul. Experții în domeniul medical spun că incidența cazurilor de cancer va crește în perioada următoare, potrivit UPNews.ro.
Numărul cazurilor de cancer identificate în România a depășit pragul de 100.000 de noi pacienți pe an. Experții în domeniul sanitar se așteaptă ca această cifră să crească cu 8 la sută până în 2040. O altă veste proastă este faptul că a scăzut semnificativ vârsta medie la care sunt diagnosticați noi pacienți, spune managerul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, doctorul Cătălin Vlad.
O altă cifră îngrijorătoare este reprezentată de faptul că, anual, în România, cancerul provoacă 50.000 de decese. Potrivit unui document publicat de OCDE, cancerul reprezintă cea de-a doua cauză a deceselor în țara noastră, după bolile cardiovasculare.
Există însă și motive de speranță, spune fostul ministru al Sănătății, profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu. În perioada în care a fost deputat în Parlamentul României, el a contribuit la conturarea unui plan național de luptă împotriva cancerului, care oferă soluții prin care această boală poate fi ținută sub control.
Dacă în 1990 cancerul era privit adesea ca o sentință implacabilă, contextul anului 2026 înfățișează o realitate duală: o incidență a cazurilor care a explodat, dublată însă de progrese tehnologice și terapeutice care au început să schimbe paradigma supraviețuirii. Radiografia ultimelor trei decenii și jumătate dezvăluie eșecurile prevenției, dar și maturizarea unui sistem care învață, în sfârșit, să lupte structurat.
Deceniul de tranziție (1990–2000): sub semnul subdiagnosticării
Imediat după căderea regimului comunist, cifrele oficiale raportau o incidență mult mai mică decât cea reală. Lipsa registrelor oncologice performante și a programelor de screening a mascat dimensiunea reală a fenomenului.
-
Patologia perioadei: Dominau cancerele asociate stilului de viață precar și fumatului agresiv.
-
Infrastructura: Tratamentul era centralizat în câteva institute oncologice mari (București, Cluj), unde accesul pacienților din mediul rural era extrem de limitat.
2000–2015: Explozia statistică și schimbarea stilului de viață
După anul 2000, România a înregistrat o creștere constantă a cazurilor noi. Această evoluție a fost alimentată de un amestec toxic: îmbătrânirea populației, adoptarea unei diete procesate (“occidentale”) și poluarea urbană.
-
Fenomenul “cancerului de colon”: Incidența cancerului colorectal a început să crească alarmant și a depășit în unele statistici cancerele pulmonare sau mamare ca rată de creștere.
-
Diagnosticarea târzie: Peste 70% din cazuri erau descoperite în stadiile III și IV, ceea ce reduce drastic șansele de vindecare.
Impactul ultimului deceniu: inovarea vs. birocrația (2015–2026)
În ultimii 10 ani, lupta s-a mutat în zona terapiilor personalizate și a imunoterapiei. România a făcut pași uriași în accesul la molecule noi, deși decalajul față de Europa de Vest rămâne o realitate.
-
Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC): Lansat cu mari speranțe, acesta a început să dea primele rezultate palpabile abia în jurul anului 2024, prin reorganizarea traseului pacientului.
-
Digitalizarea radioterapiei: Dacă în 2010 radioterapia era un lux cu liste de așteptare de luni de zile, investițiile private și programele Băncii Mondiale au dus la o rețea națională de centre moderne de iradiere în 2026.
Statistica neagră și razele de speranță în 2026
Astăzi, în România se estimează peste 100.000 de cazuri noi pe an. Cu toate acestea, mortalitatea a început să se plafoneze datorită diagnosticării precoce și a programelor de screening pentru cancerul de col uterin și mamar.
| Tip de Cancer | Tendință (1990 vs 2026) | Observații |
| Pulmonar |  Creștere moderată |
Rămâne principala cauză de deces prin cancer |
| Mamar | Creștere mare |
Supraviețuirea a crescut semnificativ la 5 ani |
| Colorectal | ???? Explozie | Asociat direct cu dieta și lipsa fibrelor |
| Col Uterin |  Stagnare ridicată |
România încă deține recordul negativ în UE |
Provocările viitorului: prevenția ca singură soluție
În 2026, principala barieră nu mai este neapărat lipsa tratamentului, ci educația. România cheltuiește sume colosale pentru tratarea stadiilor terminale, în timp ce bugetele pentru prevenție și screening rămân insuficiente.
Business de familie – Tiny houses, ambiții mari: drumul unei familii din Ardeal spre piața europeană
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
