Pictorul clujean Marian Furtună a devenit unul dintre cei mai apreciați autori de artă sacră. El iese din canoanele artei tradiționale bizantine și reușește să reinventeze acest tip de expresie culturală.
Este vorba de un ”aggiornamento”, adică de o aducere la zi a artei sacre din Imperiul Roman de Răsărit. Marian Furtună a pornit în direcția artistică explorată de creatori precum Marko Ivan Rupnik, autorul unor mozaicuri splendide, realizate inclusiv în România. Marko Ivan Rupnik este azi obiectul unor controverse legate de viața sa sacerdotală.
Arta sacră a lui Marian Furtună include două tendințe aparent divergente. Pe de o parte, el include idei caracteristice artei moderne, iar pe de altă parte, el realizează o incursiune culturală în perioada de dinainte de nașterea artei bizantine, când atât Occidentul, cât și Orientul roman aveau aceleași modalități de exprimare imagistică. Arta sa este plină de lumină, de viață și de măreție. Totodată, ea este caracteristică sintezei culturale greco-catolice, care este mult mai mult decât un hibrid între Răsărit și Apus; este vorba de o adevărată renaștere artistică, după perioada comunistă în care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost interzisă.
Practic, este vorba de o nouă cale, plină de originalitate. de a-l glorifica pe Dumnezeu. Printre precursorii sintezei culturale greco-catolice de azi se numără autorii bisericilor de lemn din Maramureș, aflate în patrimoniul UNESCO, create de greco-catolici, ori Cimitirul Vesel de la Săpânța, creat la inițiativa comunității greco-catolice locale, sau creațiile muzicale ale călugărilor basilieni Gheorghe Marina și Gavril Sălăjan, printre care imnul ”O, Măicuță sfântă (Fiii lacrimilor tale)” sau colinda ”Ce-ați văzut păstori…”
Valoarea și vitalitatea sintezei culturale greco-catolice sunt dovedite de includerea unor creații în patrimoniul cultural al umanității, precum și de preluarea lor, adesea fără citarea sursei, de către alte culte.
Una dintre cele mai importante lucrări ale lui Marian Furtună este în curs de realizare. Este vorba de pictarea capelei greco-catolice Sfântul Iosif din Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Credinței din Secolul XX, din Piața Timotei Cipariu din Cluj-Napoca.
Comunitatea clujeană se implică în combaterea fake-news-ului
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
