Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește joi, 17 iulie 2025, într-o ședință cu miză majoră: judecătorii vor analiza obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan asupra legii care înăsprește pedepsele pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
Este prima întrunire a CCR în noua sa formulă, după numirea a trei noi judecători, Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș, și alegerea Simonei Tănăsescu ca primă femeie președintă a Curții.
Pe ordinea de zi figurează contestația președintelui privind modificările aduse Ordonanței de Urgență nr. 31/2002 și Legii nr. 157/2018, acte normative ce reglementează combaterea organizațiilor și manifestărilor de tip fascist și antisemit. Legea, adoptată de Parlament în 11 iunie, prevede pedepse mai aspre, inclusiv închisoarea de până la 5 ani pentru distribuirea de materiale cu caracter extremist, cu sancțiuni majorate dacă faptele sunt comise online.
Argumentele președintelui Nicușor Dan
Într-o conferință de presă, Nicușor Dan a explicat că demersul său nu se opune scopului legii, ci modului în care aceasta este formulată: „Sunt chestiuni extrem de neclare care lasă loc la interpretări și potențiale abuzuri”. El a dat ca exemplu o asociație din Făgăraș care promovează Rezistența anticomunistă din Munți, dar în care au activat, în trecut, persoane cu legături legionare. „Întrebarea e: asociația are sau nu caracter legionar? Legea nu explică, dar stabilește sancțiuni penale severe.”
Președintele a subliniat că statul trebuie să sancționeze ferm extremismul și antisemitismul, dar în același timp, legislația trebuie să fie clară și echitabilă.
Context politic și juridic
Contestația vine în contextul în care partide precum POT, S.O.S. România și AUR au cerut, fără succes, CCR să respingă legea în baza unor critici similare. Totodată, partidele au făcut presiuni asupra președintelui să nu o promulge. „Această lege trebuie să dispară. Este un atac asupra libertății de exprimare”, a afirmat Anamaria Gavrilă (POT), în urma consultărilor de la Cotroceni.
Potrivit procedurii, dacă sesizarea este admisă, legea se va întoarce în Parlament pentru corecturi. Dacă este respinsă, președintele are la dispoziție două opțiuni: promulgarea sau trimiterea legii spre reexaminare.
Vezi și:
Drumul Vâlcele – Rediu – Aiton, în plin proces de reabilitare
Ministrul Educației, despre Titularizare 2025: „Vor fi locuri”
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
