Românii ar putea să se confrunte cu o criză a medicamentelor esențiale, cum sunt Paracetamolul și Metforminul, din cauza unor blocaje legislative și administrative persistente.
Această situație alarmantă a fost adusă în atenția publicului de producătorii de medicamente generice, care avertizează că, fără intervenții rapide din partea autorităților, pacienții vor fi afectați în mod direct, fie prin lipsa accesului la medicamentele de bază, fie prin creșterea prețurilor acestora.
Printre cele mai presante probleme care amenință producția și distribuția acestor medicamente de bază se numără o nouă directivă europeană referitoare la tratarea apelor urbane reziduale, ce impune taxe suplimentare producătorilor. Această directivă ar putea avea un efect devastator asupra unor fabrici românești de medicamente generice. Spre exemplu, costurile suplimentare generate de această directivă ar putea duce la o creștere de aproximativ 45% a prețului Paracetamolului, diferența urmând să fie suportată de pacienți.
În cazul Metforminului, unul dintre cele mai utilizate tratamente pentru diabetul de tip 2, creșterea de preț necesară pentru a acoperi noile costuri de producție nu poate fi implementată, fiind un medicament cu preț reglementat. Aceasta va forța producătorii să retragă produsul de pe piață, lăsând astfel pacienții fără acces la un tratament vital.
În România, prețul medicamentelor este stabilit printr-un sistem de referință care ia în considerare cel mai mic preț dintr-un grup de state membre UE, o metodologie care afectează mai ales medicamentele cu prețuri mici. În plus, taxa clawback, recent stabilită la 15% pentru medicamentele generice, îngreunează și mai mult menținerea acestor produse pe piață. Între 2013 și 2020, peste 2000 de medicamente generice au fost retrase din piață, un trend ce riscă să se agraveze fără o schimbare de politică.
În condițiile actuale, procedurile lente de includere a medicamentelor generice și biosimilare în lista celor compensate agravează situația. Deși medicamentele generice ar trebui să fie adăugate automat pe listele de rambursare imediat ce expiră brevetul medicamentului inovativ, în realitate acest proces durează până la doi ani. Aceste întârzieri impun cheltuieli suplimentare și reduc capacitatea sistemului de sănătate de a trata un număr mai mare de pacienți.
O altă problemă semnalată este legată de achizițiile publice, unde există mai multe disfuncționalități ce împiedică accesul pacienților la medicamente biosimilare, dar și realizarea unor economii semnificative în bugetele de sănătate. De exemplu, procedurile de achiziție publică ar trebui reluate automat la apariția unui medicament biosimilar pe piață pentru a da șansa acestuia să fie inclus în tratamentul spitalicesc. Totuși, acest proces nu se respectă în mod consecvent, ceea ce înseamnă că medicamentele mai scumpe continuă să fie achiziționate, reducând astfel capacitatea de optimizare a cheltuielilor și accesul pacienților la tratamentele necesare.
Simona Cocoș, președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a subliniat că birocrația nu ar trebui să conducă la pierderi de vieți sau la risipirea resurselor financiare. Cocoș a solicitat Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenției Naționale a Medicamentului să își unească eforturile pentru a facilita accesul pacienților la medicamente generice și biosimilare.
„Facilitarea accesului pacienților la medicamente generice cu prețuri mai mici este o măsură necesară și urgentă într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate și bugetul pentru medicamente compensate nu este suficient. Aceasta ar permite ca resursele financiare existente să fie utilizate eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienți,” a declarat Cocoș.
La rândul său, Arina Gholmieh, vicepreședinte al APMGR, a adăugat că blocajele din sistem afectează nu doar sănătatea pacienților, ci și bugetele publice, iar pierderea acestei oportunități de optimizare se reflectă în capacitatea sistemului de sănătate de a ajunge la cât mai mulți pacienți. De asemenea, Daniel Bran, membru în Consiliul Administrativ al APMGR, a subliniat că medicamentele generice nu aduc doar economii, ci reprezintă o necesitate pentru sănătatea populației, permițând tratarea unui număr mai mare de pacienți la aceleași standarde de siguranță și calitate.
Medicamentele generice asigură tratament pentru mai mult de 70% dintre pacienții din România, oferind alternative mai accesibile pentru medicamentele inovative. În ariile terapeutice unde au fost introduse medicamente generice, studiile arată că numărul pacienților tratați a crescut de până la trei ori. Între 2016 și 2023, utilizarea acestor medicamente a generat economii de peste 1 miliard de euro, permițând CNAS să trateze mai mulți pacienți. Estimările pentru perioada 2023-2028 indică optimizări bugetare suplimentare de aproximativ 500 de milioane de euro.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
