Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 27 decembrie pe Sfântul Ștefan, cunoscut drept primul mucenic al creștinismului, ucis pentru mărturisirea publică a credinței în Iisus Hristos din Nazaret. Viața și martiriul său sunt relatate în Faptele Apostolilor, una dintre cărțile fundamentale ale Noului Testament.
Diacon ales pentru credință și înțelepciune
Sfântul Ștefan, evreu din Ierusalim și unul dintre primii ucenici ai lui Iisus, a făcut parte din comunitatea creștină timpurie. Apostolii l-au ales dintre cei „șapte bărbați plini de Duh Sfânt și de înțelepciune”, pentru slujirea de diacon, cu rol de sprijin pentru comunitatea creștină aflată în plină dezvoltare.
Datorită credinței profunde, a râvnei misionare și a minunilor săvârșite, el a devenit cunoscut ca arhidiacon, având un rol important între diaconi. Predicile sale despre Iisus și împlinirea profețiilor mesianice au trezit însă opoziția liderilor religioși iudei.
Acuzat de blasfemie în fața Sinedriului
Activitatea lui Ștefan a atras atenția fariseilor și a membrilor Sinedriului, care l-au acuzat de blasfemie împotriva Legii lui Moise și a lui Dumnezeu. El a fost adus în fața tribunalului religios suprem și interogat de marele preot Caiafa.
În loc să se apere, Sfântul Ștefan a rostit o cuvântare puternică, evocând istoria poporului evreu și mustrând împietrirea inimilor conducătorilor religioși.
Condamnarea și viziunea cerească
Găsit vinovat de blasfemie, Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte prin lapidare. Potrivit relatării biblice, în clipa sentinței el a avut o viziune cerească și a mărturisit:
„Văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”.
Această mărturisire a grăbit execuția.
Primul martir al creștinismului
Scos în afara Ierusalimului, Sfântul Ștefan a fost ucis cu pietre. În ultimele clipe ale vieții s-a rugat pentru prigonitorii săi, urmând exemplul Mântuitorului. Prin jertfa sa, a devenit primul martir creștin, simbol al credinței statornice și al iertării.
Tradiția consemnează că la lapidare a fost prezent și Saul, tânărul fariseu care avea să devină ulterior Sfântul Apostol Pavel după convertirea la creștinism.
Descoperirea și cinstirea moaștelor
Osemintele sale au fost descoperite în anul 415 la Gamla (Beit Jimal), în Palestina. Au fost aduse la Ierusalim și așezate, în anul 460, în Bazilica Sfântului Ștefan, ridicată de împărăteasa bizantină Aelia Eudocia, aproape de Poarta Damascului, loc asociat tradițional cu martiriul său.
Semnificația sărbătorii din 27 decembrie
Sărbătoarea Sfântului Ștefan din 27 decembrie este așezată imediat după Nașterea Domnului pentru a arăta legătura dintre bucuria venirii lui Hristos și jertfa pentru credință. Ea amintește creștinilor că mărturisirea credinței presupune curaj, statornicie și disponibilitatea de a ierta.
Sfântul Ștefan rămâne un model al iertării și al credinței neclintite, fiind cinstit ca primul care și-a dat viața pentru Hristos.
Vezi și:
Colindă inedită: ”Luară-să, dusără-să” cu Maria Golban Șomlea
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
