Parlamentul European votează joi, începând cu ora 13:00, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen. Deși puțin probabil să fie adoptată, moțiunea scoate la iveală tensiunile politice tot mai mari din legislativul european și nemulțumirea legată de stilul de conducere al actualei președinte a Comisiei.
Inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea (AUR), moțiunea a fost semnată de 76 de deputați, depășind pragul de 10% necesar pentru a fi supusă votului.
Ce acuză inițiatorii
Moțiunea aduce acuzații legate de:
-
Refuzul publicării schimburilor de mesaje dintre von der Leyen și directorul executiv al Pfizer, în timpul pandemiei COVID-19;
-
Gestionarea fondurilor de redresare post-COVID;
-
Legalitatea constituirii unui fond european de apărare, în valoare de 150 de miliarde de euro;
-
Presupuse ingerințe în alegerile din Germania și România.
Von der Leyen a respins acuzațiile într-un discurs susținut luni în plen, descriind moțiunea drept parte a unei lupte între „democrație și iliberalism”, susținute de „anti-vacciniști și apologeți ai lui Putin”.
Socialiștii decid să o sprijine
Grupul social-democrat (S&D) din Parlament, inițial indecis, a anunțat că va vota împotriva moțiunii, oferindu-i astfel lui von der Leyen sprijinul de care are nevoie pentru a evita o înfrângere simbolică. În schimb, Comisia a promis menținerea fondurilor sociale în bugetul UE pentru perioada 2028–2035, o concesie cheie pentru stânga europeană.
Totodată, susținerea vine și pe fondul temerilor legate de o posibilă coalizare a PPE (centru-dreapta) cu partide de extremă dreaptă, pe mai multe dosare recente, cum ar fi blocarea unui organism de etică al UE sau amânarea unor reglementări privind mediul.
Context istoric și implicații
Parlamentul European nu a adoptat niciodată o moțiune de cenzură împotriva unei Comisii Europene. Cea mai apropiată situație a fost în 1999, când executivul condus de Jacques Santer a demisionat sub presiunea unui astfel de vot.
Chiar dacă moțiunea actuală eșuează, votul vine într-un context tensionat, marcat de ascensiunea partidelor naționaliste, războiul din Ucraina, criza climatică și incertitudinea geopolitică, inclusiv posibilitatea unei noi administrații Trump în SUA.
Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul publicației HotNews.ro
Vezi și:
Rezultate finale Evaluare Națională 2025 – Urmează admiterea la liceu
Clujul, capitala mondială a magiei acrobatice în aprilie 2026 – Cirque du Soleil revine în România
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
