Clujul va găzdui cea mai importantă conferință din regiune dedicată sectorului construcțiilor. Evenimentul este programat în 12 martie, la Grand Hotel Italia, și este organizat de Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Transilvania.
Evenimentul va reuni liderii unora dintre cele mai importante companii din domeniu, inclusiv reprezentanți ai conducerii naționale a acestui patronat, reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului academic și ai societății civile. Conferința regională este un bun prilej pentru ca actorii relevanți din domeniul construcțiilor să își facă auzită vocea, spune antreprenorul Vlad Mureșan, CEO al Aquaserv și reprezentant al M Install, precum și prim-vicepreședinte al filialei Transilvania a patronatului.
Patronatul Societăților din Construcții împlinește în 2026 o cifră frumoasă: 25 de ani de la fondare. De aceea, conferința de la Cluj este și un eveniment jubiliar, care va aduce în inima Transilvaniei reprezentanți ai patronatului din toate zonele țării.
Sectorul construcțiilor a dovedit, de-a lungul ultimelor decenii, faptul că poate fi unul dintre cele mai eficiente motoare ale creșterii economice și ale dezvoltării României. Privit în ansamblu, sectorul construcțiilor din România ultimelor aproape patru decenii este o oglindă fidelă a transformării țării: de la paralizia post-decembristă și haosul urbanistic al anilor 1990, la „boom-ul” speculativ de dinaintea crizei din 2008 și, în final, la maturitatea industrială din 2026, unde investițiile masive în infrastructură au dus piața la recorduri europene.
Deceniul „înghețat” (1990–2000): confuzie și abandon
Imediat după 1989, sectorul a intrat într-o comă indusă. Prăbușirea sistemului centralizat a lăsat în urmă mii de „schelete” de beton – blocuri și proiecte industriale neterminate care au bântuit peisajul urban ani de zile.
-
Statistica dură: În anul 2000, România a atins minimul istoric al livrărilor de locuințe, cu doar 26.400 de unități finalizate la nivel național.
-
Haosul urbanistic: Fără planuri de sistematizare clare, primele construcții private au apărut adesea fără o viziune estetică sau funcțională, ceea ce a dat naștere fenomenului de „peticire” a orașelor.
„Boom-ul” și corecția (2001–2014): visul imobiliar
Din anul 2003, facilitarea creditării și perspectiva aderării la UE au aprins motorul imobiliar.
-
Vârful din 2008: S-au livrat peste 67.000 de locuințe, un record care a rezistat mulți ani. Prețurile au explodat și au atins atunci medii de peste 2.000 €/mp în orașele mari, înainte ca bula să se spargă violent în 2009.
-
Perioada de corecție: Între 2009 și 2014, sectorul s-a reformat prin durere. Dezvoltatorii au învățat importanța eficienței costurilor, iar piața s-a curățat de jucătorii pur speculativi.
Epoca de aur a infrastructurii și maturitatea (2015–2026)
În ultimul deceniu, dinamica s-a schimbat radical. Dacă în trecut construcțiile rezidențiale erau locomotiva, în 2026, proiectele de inginerie civilă (infrastructura) au preluat conducerea.
-
Lider european în 2025-2026: România a început anul 2026 cu ocuparea primului loc în Uniunea Europeană ca pondere a construcțiilor în PIB (aproape 9%), semnificativ peste media europeană de 5%.
-
Motorul Fondurilor Europene: PNRR și programele de coeziune au transformat România într-un șantier național. Autostrăzile (precum A7 și A3) și marile spitale regionale au devenit priorități care au dus volumul lucrărilor la niveluri aproape duble față de perioada pre-pandemie.
Radiografia pieței în 2026: cifre și realități
Astăzi, piața nu mai este definită doar de numărul de apartamente, ci de complexitatea tehnologică și de reziliența în fața costurilor.
| Perioadă | Caracteristică Principală | Statut Livrări Locuințe |
| 1990 – 2000 | Stagnare și tranziție lentă | Minim istoric (anul 2000) |
| 2001 – 2008 | Creștere explozivă (Boom) | Maxim pre-criză (anul 2008) |
| 2009 – 2014 | Criză și restructurare | Scăderi masive de prețuri |
| 2015 – 2026 | Maturizare și Infrastructură | Maxime istorice în volum (2025) |
Provocări la orizont: forța de muncă și costurile
Deși volumele sunt la maxime istorice, februarie 2026 aduce și vulnerabilități. Dependența de forța de muncă din afara Uniunii Europene (mai ales Asia) a devenit o regulă, nu o excepție, pe șantierele românești. În plus, presiunea prețurilor la materialele de construcție și incertitudinile legate de finanțarea post-PNRR obligă companiile la o prudență extremă.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
