Unul dintre cele mai importante fenomene politice legate de Revoluția din 1989 a fost confiscarea Revoluției de un grup de oameni politici proveniți din fostul PCR, în frunte cu Ion Iliescu. Punctul final care a marcat confiscarea Revoluției a fost mineriada din ianuarie 1990, care a însemnat folosirea unui grup social violent, reprezentat de minerii din Valea Jiului, împotriva militanților partidelor istorice, în special PNȚCD și PNL.
Istoricii au încercat, în cei 33 de ani scurși de la Revoluția din 1989, să răspundă întrebării dacă a existat cu adevărat o revoluție, o revoltă sau o lovitură de stat. Majoritatea lor afirmă că a fost vorba de o revoluție, confiscată printr-o lovitură de stat. Există și o încercare de periodizare a evenimentelor, care spune că, în intervalul 17 decembrie 1989 – 28 ianuarie 1990, putem vorbi de revoluție, iar mineriada organizată de Ion Iliescu a marcat punctul culminant al loviturii de stat care a însemnat confiscarea puterii cu ajutorul bâtelor minerilor.
Revoluția din 1989 a început în decembrie, la Timișoara, atunci când Securitatea a încercat să îl evacueze pe pastorul reformat Laszlo Tokes, care criticase dictatura comunistă. Un grup de timișoreni s-a opus, iar autoritățile au declanșat o represiune dură.
Românii au aflat de evenimentele de la Timișoara îndeosebi de la posturile occidentale de radio, dintre care cel mai ascultat era Europa Liberă. Clujul a fost cel de-al doilea oraș care s-a alăturat Timișoarei, în după-amiaza zilei de 21 decembrie.
Unul dintre simbolurile Revoluției de la Cluj a fost actorul Călin Nemeș. În jurul orei 15.00, în zona Librăriei Universității din Piața Unirii, el înfruntat armata trimisă să reprime Revoluția. Armata română a tras asupra oamenilor care protestau împotriva comunismului și în zona fostei fabrici de bere de la Calea Mănăștur, în zona fostului hotel Astoria de pe strada Horea, în Piața Mihai Viteazu, în Piața Gării și în Piața Mărăști. 27 de oameni au fost uciși în acea zi. Numele lor sunt inscripționate pe tablele din interiorul monumentului comemorativ Stâlpi împușcați din Piața Unirii, ridicat pe locul unde opozanții regimului comunist și-au vărsat sângele pentru libertate. Alături de cei 27 de martiri ai Revoluției uciși în 21 decembrie, pe tablele respective este trecut și numele lui Călin Nemeș, care s-a sinucis în anul 1993. În 21 decembrie 2022, revoluționarii clujeni i-au comemorat pe cei căzuți sub gloanțele armatei.
Revoluția de la Cluj a continuat cu acțiunea unui alt simbol. Luptătoarea anticomunistă Doina Cornea, care devenise unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai regimului comunist, a observat că milițienii și securiștii care o păzeau au fugit din preajma casei sale, situată pe strada Alba Iulia. Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, Doina Cornea s-a alăturat unui grup de tineri care se îndrepta spre centrul orașului. Au mers la catedrala ortodoxă din Piața Avram Iancu, unde au aprins lumânări și s-au rugat pentru sufletele victimelor represiunii.
În data de 22 decembrie, centrul Clujului era inundat de oameni bucuroși că scăpau de dictatura comunistă. Însă un grup de lideri comuniști din linia a doua, în frunte cu Ion Iliescu, a pus mâna pe putere în București. În primele zile de după căderea comunismului, ei au format o organizație numită Frontul Salvării Naționale. Inițial, Ion Iliescu a promis că această formațiune nu va participa la alegeri. Însă, atunci când a crezut că poate controla puterea, și-a retras această promisiune.
Drept urmare, partidele democratice istorice, mai ales PNȚCD și PNL, au organizat un mare miting de protest, în 28 ianuarie 1990, la București. Speriat de amploarea protestelor și nesigur de loialitatea forțelor armate, Ion Iliescu a făcut apel la minerii din Valea Jiului, pentru a-i apăra puterea. Minerii au răspuns apelului și, astfel, s-a născut fenomenul numit mineriadă. Cu violență, minerii ajunși la București i-au dispersat pe protestatari, au devastat sediile partidelor democratice istorice și mai multe redacții de ziar, au bătut și arestat ilegal un mare număr de oameni. Astfel, cu ajutorul minerilor, Ion Iliescu și susținătorii săi au dat o lovitură de stat prin care au confiscat Revoluția anticomunistă. România a stat sub amenințarea mineriadelor încă un deceniu. Ca urmare a loviturii brutale de stat, România și-a pierdut o mare parte din simpatia de care se bucura în Occident. Întârzierea istorică a unor procese precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro sunt consecințele întârziate ale loviturii de stat conduse de Ion Iliescu.
Foto: Răzvan Rotta
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
