Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a inaugurat o creșă construită în comuna Baciu și finanțată prin Programul Guvernamental Sfânta Ana. Ministrul Cseke Attila a declarat că acest program guvernamental este una dintre măsurile prin care Guvernul încearcă să favorizeze tinerele familii, pentru a combate scăderea natalității în România. La eveniment, a participat și fostul vicepremier, Kelemen Hunor. În prezent, în România sunt înregistrate sub 150.000 de nașteri pe an, în condițiile în care acum 60 de ani erau înregistrate 550.000 de nașteri pe an.
Până acum, prin programul guvernamental pentru construirea de creșe au fost finalizate 48 de astfel de unități de educație. Alte 119 creșe se află în lucru. În total, prin Programul Sfânta Ana, vor fi construite 242 de creșe. Pentru 110 din aceste crește, există fonduri europene alocate prin PNRR. Celelalte creșe vor fi construite cu fonduri guvernamentale.
Construită de la zero, noua creșă a însemnat un proiect în valoare totală de 11,4 milioane de lei. Creșa are o suprafață construită de circa 1.300 mp și este organizată pe trei componente funcționale:
– zona administrativă;
– zona destinată copiilor;
– zona spațiilor tehnico-gospodărești, inclusiv cabinet medical.
Totodată, clădirea beneficiază de o performanță energetică foarte ridicată, la standarde nZEB (near-Zero Energy Building) și este dotată cu panouri solare și fotovoltaice pentru asigurarea necesarului de energie și apă caldă din surse regenerabile.
„O creșă înseamnă, în primul rând, siguranță, educație timpurie de calitate și un sprijin real pentru părinții care pot merge la servicu știind că ce i mici sunt într-un mediu sigur, modern și adaptat nevoilor pe care le au. Înseamnă șanse egale pentru copii, indiferent dacă se nasc într-un oraș sau la sat. Adevărata semnificație a zilei de azi este, însă, legată de unitate, de implicare și de colaborarea noastră a tuturor decidenților, în beneficiul comunității” a precizat vicepreședintele CJ Cluj, Vakar Istvan.
Acesta a mai menționat și colaborarea foarte bună dintre forul administrativ județean și administrația din Baciu. La nivelul județului Cluj, creșa din Baciu reprezintă a patra investiție de acest fel, după cele din Câmpia Turzii, Gherla și Dej.
La peste 35 de ani de la căderea comunismului, România se confruntă cu una dintre cele mai severe crize demografice din Europa. Cifrele oficiale de la începutul anului 2026 confirmă o tendință pe care sociologii o anunță de ani: țara a pierdut aproape 4 milioane de locuitori din 1990 până astăzi, un fenomen alimentat de „motorul dublu” al emigrației masive și al sporului natural negativ.
Prăbușirea numerică: de la 23 de milioane la pragul de supraviețuire
În 1990, România număra peste 23 de milioane de cetățeni. Astăzi, datele preliminare indică o populație rezidentă care se luptă să rămână peste pragul de 19 milioane. Această contracție nu este doar o cifră statistică, ci o transformare profundă a structurii sociale.
Fenomenul migrației
Dacă în anii 1990 emigrația era motivată de instabilitatea politică, aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a deschis porțile unei migrații economice fără precedent. Peste 3,5 milioane de români trăiesc acum în afara granițelor și formează una dintre cele mai mari diaspore din lume raportat la populația totală.
Efectul a fost devastator pentru forța de muncă internă, pentru că a generat fenomenul „brain drain” (exodul creierelor) în medicină și IT, dar și o criză acută de personal în construcții și servicii, sectoare care în 2026 depind masiv de muncitori importați din Asia.
Harta îmbătrânirii: „Iarna demografică”
Pe lângă plecări, România suferă din cauza scăderii natalității. Schimbarea stilului de viață, insecuritatea economică și lipsa unei infrastructuri de sprijin pentru familii (creșe, grădinițe) au dus la un număr record de mic de nașteri.
Rezultatul este o populație îmbătrânită. În 2026, raportul de dependență demografică pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii și pe cel de sănătate. Pentru fiecare 10 pensionari, numărul angajaților care contribuie la sistem este într-o scădere constantă, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea statului social pe termen lung.
Contrastul urban-rural: orașe-magnet vs. sate fantomă
Evoluția nu a fost uniformă. În timp ce zonele rurale și orașele mici din Moldova și Oltenia s-au depopulat accelerat, poli de creștere precum București-Ilfov, Cluj, Timiș și Iași au reușit să își mențină sau chiar să își crească populația prin migrație internă.
România Demografică (Repere 1990 – 2026): | Indicator | Valoare 1990 | Estimare 2026 | Evoluție | | :— | :— | :— | :— | | Populație Totală | ~23.2 mil. | ~18.9 mil. | -18.5% | | Vârsta Medie | ~33 ani | ~43 ani | +10 ani | | Rata Natalității | 13.6 (la 1000 loc.) | ~7.5 (la 1000 loc.) | Scădere masivă | | Populație Urbană | 54% | 56% | Stagnare/Urbanizare lentă |
Manifestații dedicate Zilei Culturii Naționale, organizate la școlile din Cluj
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
