Cancerul de sân. O povară greu de dus pentru orice femeie care primește acest diagnostic. O luptă permanentă, în același timp, pe care o poartă zi de zi medicii de la Institutul Oncologic „Profesor Doctor Ion Chiricuţă” din Cluj.
Doctorul Doina Piciu se numără printre ei. Ea conduce compartimentul de turmori endocrine si Medicină Nucleară a institutului. În cazul pacientelor cu cancer mamar, majoritatea pacientelor care ajung aici se află, spune doctorul, într-o ipostază fericită, deoarece boala a fost diagnosticată în stadiu incipient.
Astfel, pacientele beneficiază de una dintre cele mai inovative metode imagistice: tehnica ganglionului santinelă. Această procedură, urmata de extirparea chirugicala a ganglionilor decelati este una minim invazivă, oferind posibilitatea stabilirii unui diagnostic exact. Cu alte cuvinte, dacă ganglionul nu este invadat tumoral, limfadenectomia radicala nu mai este necesară. Doamna doctor Doina Piciu a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor Via Cluj TV despre munca domniei sale la Institutul Oncologic.
Tehnica ganglionului santinelă, șansa unui diagnostic precis
Reporter: Ce șanse are o pacientă care ajunge pe secția dumneavoastră?
Dr. Doina Piciu: În mod particular, când ajunge în acest departament, pacienta care are un diagnostic de cancer mamar este într-o faza precoce.
Tehnica despre care vorbim, tehnica ganglionului santinelă, este adresată acelei categorii de paciente la care tumora nu este avansată, în care, din punct de vedere clinic și ecografic, nu există suspiciunea de metastazare în axilă, în locul obișnuit de evoluție frecventă a acestei tumori.
Prin urmare, aș spune că este o etapă fericită pentru aceste paciente pentru că intenția, după parcurgerea acestei metode imagistice, este de a avea o operație conservativă, în care nu numai că ne adresăm cancerului în a-l vindeca, ci și calitatea vieții pacientei este una ridicată.
Este o terapie, un tratament chirurgical conservator in care limfadenectomia este deja selectiva, adresată doar unui grup restrâns de paciente la care s-a identificat metastazarea la nivel ganglionar. În felul acesta, parcurgând acest deja standard obligatoriu de evaluare a ganglionului santinelă în cancerul mamar, peste 70 la sută dintre aceste paciente nu vor mai suferi limfadenectomii axilare largi, care sigur au fost de-a lungul timpului încarcate de o calitate a vieții redusă la aceste paciente, prin LIMFEDEME, prin îngroșarea brațului, prin dureri, prin impotență funcțională.
Capitolul dotări: E loc de mai mult
Reporter: Avem un Institut Oncologic comparabil ca dotări cu institutele din Vestul Europei?
Dr. Doina Piciu: Da, într-o mare măsură, ne putem compara. Din fericire, cam tot ceea ce astăzi înseamnă diagnosticul, tratamentul, monitorizarea unui pacient oncologic este cel puțin la îndemâna centrelor de expertiză din România. Cel puțin, marile instituții oncologice ale țării au baza materială necesară pentru a oferi un standard de îngrijire ridicat.
Sigur că este încă loc de mult mai mult. Și aici poate pot să dau un exemplu. Un centru oncologic din Statele Unite, la Universitatea Stanford are spre exemplu e platoul imagistic șase aparate PET – CT și trei aparate PET – RMN care funcționează nonstop.
La noi cum e? La noi, e un pic mai delicat, fără îndoială, această revoluție în imagistica medicală este una extraordinar de mare și dinamică. Pe multe dintre domenii, cum ar fi CT, RMN, ecografiile de înaltă rezoluție, endoscopiile, stăm la nivel absolut înalt internațional.
Sunt însă metode imagistice cum este PET – RMN-ul sau PET – CT care nu sunt de rutină și nu reprezintă dotarea standard din instituțiile publice din România.
Asta nu înseamnă că pacientul nu are acces la examinare. Spre exemplu, pentru PET – CT examinarea este decontată prin sistemul asigurărilor de sănătate.
Sunt câteva centre în România și, din fericire pentru noi, din ce în ce mai multe se deschid în ultima decadă astfel încât sperăm din suflet ca și în sistemul public să avem aceste dotărări de vârf.
Reporter: Cât ar costa?
Dr. Doina Piciu: Vorbim despre milioane de euro. Aparatele sunt extrem de scumpe și nu lipsa aparaturii este cea care, oarecum în mod particular în acest domeniu, ne pune pe o listă de așteptare, ci faptul că toate aceste echipamente lucrează cu niște trasori, care nu sunt la îndemâna oricui, nu sunt multe centre în Europa care le produc.
Și aici chiar aș face o paranteză. Spre exemplu, în Statele Unite, 95 la sută dintre aceste examinări se fac cu trasori aduși de la distanțe și de 200 km. Nu se produc acolo unde este aparatul.
Din nefericire, România este descoperită la acest capitol, nu neaparat la capitolul echipamente, care nu este o investiție care să pună probleme deosebite atunci când vorbim despre a avea un diagnostic precoce, o stadializare corectă, a avea o monitorizare corectă la un pacient oncologic unde știm bine că fiecare zi, secundă contează în a avea tratamentul cel mai potrivit.
Rata de supraviețuire în cancerul de sân
Reporter: Care e rata de supraviețuire în cancerul de sân?
Dr. Doina Piciu: În acest moment, cancerul mamar, chiar în ciuda unei depistări precare sau a decelării pacientelor cu un stadiu mai avansat, rata de supraviețuire, și aici aș vrea să fiu clar înțeleasă, între rata de supraviețuire și rata de vindecare, rata de supraviețuire a crescut foarte mult în ultimele două decade iar rata de vindecare deja este o chestiune care nu mai este deja pur teoretică.
Putem avansa cifre: deja vorbim la nivel național de procente de peste 75-80 la sută rată de vindecare, global vorbind, sigur că aici discutăm de stadii, de diferite încadrări în grupele de risc ale pacientelor, rata de supraviețuire și de vindecare, da, pacientele noastre se vindecă, comparativ cu ce era în anii 70, unde în cancerul mamar peste tot în lume nu se depășea 50-60 la sută.
Ori această creștere a unor procente este extrem de semnificativă. Dar e puțin cinic să vorbești în procente când e vorba despre viața unui om, care este unică. Trebuie să depui toate eforturile, să faci orice pentru pacientul oncologic, pentru a-l ajuta și vindeca.
Această schimbare reală a perspectivei de tratament în cancer vine însoțită de o revoluție fantastică, nu numai imagistică, ci și sub raportul tratamentului.
Vorbim despre o personalizare a tratamentului, despre o caracterizare mai bună a tumorii. Faptul că la începutul anilor 60-70, cancerul mamar avea TIPURI HISTOLOGICE, AICI VORBIM DE TIPURI MOLECULARE, vorbim de profile moleculare, de profile genetice, de mutații genetice și de tratamente personalizate. În oncologie s-au făcut pași uriași, asta este realitatea pe care orice specialist o cunoaște, în care, sigur, și imagistica are un cuvânt important de spus.
Prevenția
Reporter: Ce rol are profilaxia?
Dr. Doina Piciu: Femeia româncă este destul de sensibilizată, instruită și educată. Cred că mai mult decât atât poate sistemul din medicina primară, mediul de familie ar trebui un pic mai bine jalonat, el face în general ceea ce specialistul trebuie să facă, ar trebui un pic mai bine jalonat în ceea ce privește programele reale, coerente, și un pic mai clare referitoare la screening.
Orice femeie să aibă în vedere cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerele ovariene, ar trebui să aibă ca țintă în a evalua și a preveni prin screening-urile de specialitate.
Însă, dincolo de toate acestea, și aici este un subiect extrem de sensibil pe care vreau să-l ating, știu sigur că există cel puțin trei cancere la care avem foarte multe de făcut noi cu propria noastră educație.
Unul dintre ele este cancerul pulmonar, sigur, dincolo de cele care au mutații clar dovedite genetic, s-a dovedit că este legat de fumat și cu toate astea omul continuă să fumeze, mulți, la toate vârstele și în toate sexele, se fumează chiar dacă știm că la capătul acestui drum avem riscuri uriașe de a dezvolta neoplazia pulmonară.
Un alt subiect este cancerul de col uterin, care în foarte multe țări de pe planetă a fost aproape eradicat – există vaccinarea anti-HPV care în multe țări funcționează foarte bine și în care tinerele au avut șansa de a se vaccina, au înțeles importanța acestei acțiuni și cancerul de col uterin a devenit o raritate sau cel puțin nu mai există la formele acestea dramatice pe care noi le descoperim.
Nu în ultimul rând, cancerul de colon la care o simplă examinare de sângerări oculte din scaun e suficientă să trimită pacientul spre investigații suplimentare de colonoscopie pentru a putea decela, unul dintre cele mai preventibile cancere și cu toate acestea cel mai puțin prevenit cum e cancerul de colon.
Acestea ar fi cele mai importante cancere. Așa cum avem grijă de propria noastră ținută, așa ar trebui să avem grijă de propria noastră sănătate, via a vis de programele de evaluare a neoplaziilor.
Reporter: Care ar fi rolul Ministerului Sănătății în acțiunile de prevenție?
Dr. Doina Piciu: Știe toată lumea că prevenția e și mai bună și mai ieftină. Prevenind, fără îndoială că pacientul îl salvezi și cheltuiești mult mai puțin. Este o strategie pe care sigur că nu noi am inventat-o, este deja dovedită în toate țările lumii.
Din fericire pentru noi, la nivelul Ministerului Sănătății există foarte multe programe de prevenție aflate în derulare, cum este programul de prevenție a cancerului de col uterin, care în acest institut este implementat de aproape 30 de ani, funcționează, s-a dezvoltat, a avut un sprijin fenomenal din partea Ministeriului Sănătății și a factorilor decidenți.
Este programul de prevenție pentru cancerul mamar, cu mamografiile de screening și care poate s-a poticnit uneori dar el este operațional, există.
Există și cel de cancer de colon care poate este cel mai puțin cunoscut, avizat, și aici revin din nou cu ideea că medicul de familie ar trebui stimulat, învățat, dirijat să facă mai mult în această direcție.
Niciodată nu te poți obișnui cu suferința
Reporter: Ce provocări emoționale există pentru medicul de la Institutul de Oncologie?
Dr. Doina Piciu: Eu anul acesta fac 30 de ani de când lucrez în acest institut, din fericire pentru mine m-am ocupat de o patologie de care de cele mai multe ori pacienții se vindecă, patologia endocrină, tiroidiană, este o patologie mai blândă, la care un procent covârșitor de pacienți își văd de viață mai departe, sigur, cu un moment dramatic, la un moment dat, pe parcursul drumului vieții, dar de cele mai multe ori sunt vindecați.
Cine spune că a lucra în oncologie este simplu fie nu are suficientă experiență, fie are o atitudine să-i spunem curajoasă. Cine spune că s-a obișnuit cu suferința cred că ușor se ascunde, nu neaparat că minte, dar se ascunde.
Niciodată nu te poți obișnui cu suferința, cu dramatismul fiecărui caz, cu problemele pe care le vezi în fiecare zi. Cancerul este un diagnostic și o povară îngrozitoare pentru cei care trebuie să îl poarte.
Din nefericire nu se așează unde este numai lumină și fericire. De cele mai multe ori, lovește acolo unde verigile sunt foarte slăbite, familii care au multe probleme, în care există multe alte necazuri, poate un echilibru mult mai precar.
Și atunci, pe lângă boala în sine, pacienții noștri vin cu foarte multe alte probleme din familie, de acasă, din mediul lor comunitar.
Și atunci, te izbește foarte tare necazul pe care îl pot avea acești oameni. Acesta este cuvântul, necaz, nu boală. Un necaz mare. Familii cu mulți pacienți cu boli diferite, copii care au parinți cu cancer și invers, în același timp, în același moment, deci încărcătura mare e a întregului tablou.
Stres, mâncare procesată și poluare, riscuri pentru sănătate
Reporter: Care ar fi rolul stresului, a mâncării procesate și a poluării în apariția cancerului?
Dr. Doina Piciu: E un lucru dovedit deja că există neurotransmițători care modulează un anumit răspuns la factorii de risc. Nu neaparat este clar dovedit că stresul a declanșat un anumit tip de cancer.
Deși există câteva boli care pot fi declanșate de stres, anumite boli autoimune. Dar este dovedit științific faptul că sunt modulatori în organism care sub acțiunea unui stres prelungit și puternic pot să facă organismul vulnerabil la factori de risc care altfel nu ar fi trebuit să ducă la anumită mutație care mai departe să conducă spre apariția unor celule tumorale.
Așa se și explică de ce în aceeași casă, în același loc, în același mediu, unul are cancer și altul nu, expuși fiind la aceiași factori de risc. Factori de mediu, factori alimentari, spre exemplu.
Viața cu totul astăzi este un mecanism complex, în care în permanență suntem supuși unor agresiuni care poate în urmă cu 20 de ani nu le aveam.
Avem poluare de toate felurile. Și sonoră, și chimică, și vizuală, poate chiar emoțională. Există factorii alimentari, recunoscuți ca fiind cu potențare mare în apariția diferitelor tipuri tumorale, în special pe sistem digestiv.
Reporter: Ce alimente trebuie evitate?
Dr. Doina Piciu: În principiu, ceea ce știm foarte clar este că mâncăm prea mult, față de nevoile organismului nostru, consumăm prea puțin, pentru că mișcare facem prea puțin per ansamblu cu toții, acest dezechilibru al aportului față de consum sigur că stresează organismul în a face un consum judicios, mâncăm ceea ce altă dată corpului nostru nu îi trebuia, și anume zaharuri rafinate, nu era nicăieri scris în codul nostru genetic că avem nevoie de bomboane și ciocolată sau de prăjituri sofisticate. Asta nu e scris.
Facem abuz la așa ceva, sigur, facem abuz la multe alte toxice, care sunt în obiceiurile lumii moderne astăzi și sigur revin la fumat, la alcoolul care, cu moderație, are un anumit rol benefic dar de acolo încolo limita între exces și moderație este foarte greu de stabilit și mulți trec această limită.
Sigur, un abuz de grăsimi, prăjeli, lucruri care transformă alimentul și proprietățile sale în toxice pentru organism.
Moleculele care se transformă și care apar la un moment dat corpul nostru nu le știe, nu le identifică. N-a fost învățat să le descopere și această transformare apare prin diferite metode: fie că vorbim de un anumit mod de procesare a alimentelor, fie de anumiți aditivi pe care îi avem în alimente și vedeți: toate acestea sunt o contribuție și un tribut pe care îl plătim lumii moderne.
E simplu să te duci astăzi la supermarket și să cumperi în coș trei-patru alimente. Le-ai luat, poate îți și plac, sunt și bune, te-ai obișnuit cu același tip, lucruri pe care generațiile dinaintea noastră nu îl făceau, ei își preparau lucrurile, mult mai aproape de ceea ce în codul nostru genetic era inscripționat să poată procesa.
Dr. Doina Piciu, repere biografice
Specialitatea: medicină nucleară, medic primar, endocrinologie medic primar
Poziţia curentă: Şef secţie
Titluri ştiinţifice: doctor in stiinte medicale; doctor habilitat
Competenţe si atestate: tomografie prin emisie cu pozitroni, managementul serviciilor de sanatate
Domeniul de interes în cercetare: Strategii terapeutice în cancerul tiroidian, tumori paratiroidiene si neuroendocrine; imagistica de fuziune in oncologie SPECT/CT si PET/CT
Alte informaţii:
– Coordonator IOCN al Centrului de Expertiza pentru Boli Endocrine Rare al MS; menbru in reteaua europeana ENDO-ERN
– Profesor conducator de doctorat al UMF Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca
– Coordonator al Programului Educational pentru Europa Centrala si de Est al Scolii Europene de Medicina Nucleara pana in 2016
Publicaţii:
peste 20 de cărti și capitole publicate la ediituri din tara si strainatate
peste 90 de publicatii in jurnale indexate ISI si BDI; editor si invited editor la prestigioase jurnale de specialitate
Membru:
Societatea Romana de Cancer, co-fondator,
Societatea Romana de Medicina Nucleara, fondator si cenzor
European Association of Nuclear Medicine- delegat national
Comitetul de etica si consiliul medical al IOCN
2005- Femeia Anului în România- campanie de luptă împotriva cancerului mamar
2010- Premiul Media de Excelență 2010, campania SMURD.
2016-medalia de aur la salonul de inventica Proinventica 2016
2016- Excelenta la feminin, Premiul de excelență Primăria Cluj-Napoca
2017 -Premiul “Iuliu Hațieganu” al Universitâții de Medicină și Farmacie “Iuliu Hatieganu”
2020-Premiul de excelență pentru contribuții deosebite aduse medicinei nucleare românesti, Societatea Romana de Medicina Nucleara si imagistica Moleculara, SRMNI.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
