Consiliul Județean Cluj ar putea avea primul președinte care este cadru didactic al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Este vorba de senatorul Adrian Oros, care este candidatul Alianței Dreapta Unită. El este președinte al filialei clujene a partidului Forța Dreptei.
Reporter: Cine sunteți dumneavoastră, domnule Oros? Unde v-ați născut? Ce studii aveți? Cum v-ați construit cariera?
Adrian Oros: Sunt născut la Gherla, în urmă cu 59 de ani. Fac parte dintr-o familie cu patru frați, eu fiind cel mai mare și de aceea, oarecum am fost nevoit să mă maturizez mai repede, pentru că era nevoie să am grijă de cei trei frați mai mici. Părinții mei au fost oameni simpli. Tatăl meu lucra la abator, mama mea era casnică, pentru că familia mamei mele a avut o istorie mai deosebită. În anul 1949, comuniștii au intrat într-o noapte în casa bunicului meu, care era un țăran maramureșan, și i-au pus pe toți ai mei într-o dubă, toată familia, cu gândul să-i ducă în Bărăgan. Pe vremea aceea, foarte mulți ardeleni, considerați chiaburi sau care erau dușmani ai poporului sau care aveau ”origine socială nesănătoasă”. Norocul nostru, zic eu acum, a fost că duba aceea, cu care era transportat bunicul s-a stricat la Gherla. Comuniștii nu și-au mai bătut capul cu ei și membrii familiei mele au ajuns să se stabilească în Gherla. Sigur că n-au avut drepturi foarte multe. Bunicul meu, pentru că avea această ”origine socială nesănătoasă”, a fost toată viața până la pensie măturător de stradă. Mi-amintesc că mergeam cu colegii mei la grădiniță sau cu școala în centru și că bunicul meu mătura în jurul Catedralei Armenești foarte, foarte bine și foarte, cu foarte mare mândrie, cu demnitate și își făcea treaba, chiar dacă îl puseseră comuniștii pe cea mai joasă treaptă a societății. Cel puțin așa era considerată atunci munca aceasta de măturător de stradă…
Reporter: Un țăran fruntaș din Maramureș, un lider al satului, trimis să fie măturător de stradă în Gherla ca să fie umilit…
Adrian Oros: El m-a învățat că nu este rușine să muncești. Rușine este să furi. Însă orice muncă cinstită este motiv de mândrie. Eu m-am născut în acea casă ridicată de bunicul meu. Primii doisprezece ani, practic, am copilărit acolo, cu el. Tot el m-a învățat foarte multe lucruri despre viață și acolo am auzit prima dată despre Regele Mihai. Pentru că noi la școală, pe vremea aceea, nu învățam despre el. De la bunicul meu am auzit pentru prima dată de Iuliu Maniu sau de cardinalul Iuliu Hossu. Sigur, mai târziu, când am început și eu să pricep ce se întâmplă în jurul meu, mi-am dat seama că bunicul meu m-a învățat lucruri foarte temeinice și că drama familiei mele m-a întărit destul de mult. De aceea, a fost foarte simplu pentru mine, când am intrat în politică, să aleg Dreapta.
Elev la Gherla și la Turda, student la Cluj-Napoca
Reporter: Dumneavoastră unde v-ați făcut studiile?
Adrian Oros: Primii 10 ani am făcut în Gherla, la Liceul Petru Maior. Apoi am dorit să mă fac medic veterinar și pe vremea aceea era o cutumă. Nu puteai să dai la Facultatea de Medicină Veterinară sau, în fine, la Institutul Agronomic, cum se numea Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de astăzi, decât dacă terminai liceul de specialitate. Sau, dacă nu terminai un liceu de specialitate, trebuia să faci un an în producție și apoi să dai la facultate. Asta însemna doi ani de armată, plus un an în producție. De aceea, de la treapta a doua de liceu, am ajuns la Turda, la liceul agricol. Am avut șansa că acolo se afla o parte a familiei tatălui meu. Rudele mele s-au refugiat în timpul cedării Ardealului în anii 1940 și s-au stabilit în Turda, care este un oraș cu o istorie veche și bogată, un oraș interesant.
Reporter: După aceea, ați venit la studii la Cluj-Napoca?
Adrian Oros: Da, am ajuns student la Facultatea de Medicină Veterinară. Am stat cinci ani și am plecat la post, că așa era în acei ani. Am plecat exact în anul Revoluției, în 20 octombrie 1989 m-am dus la postul unde am fost repartizat, la Vad, lângă Dej. Doi ani am fost acolo medic veterinar, apoi a fost un concurs la Laboratorul Sanitar-Veterinar Cluj, pe care l-am câștigat. În 1992 am ocupat pozitia de coordonator de laborator toxicologie, iar în 1993, în 15 ianuarie, am dat concurs pentru un post de asistent la Facultatea de Medicină Veterinară. Am parcurs treptele carierei universitare și acum sunt profesor de toxicologie la Facultatea de Medicină Veterinară. Și, sigur, mi-a plăcut întotdeauna să mă implic. Am fost președintele Asociației Medicilor Veterinari, iar acum sunt președintele Colegiului Medicilor Veterinari din Cluj șisunt mândru că colegii mei m-au ales și au încredere în mine.
Reporter: Trebuie să le spunem oamenilor că ați făcut și doi ani de Teologie…
Adrian Oros: Erau primii ani în care puteai să faci în paralel două facultăți sau, dacă aveai o facultate terminată, putea să faci și altă facultate. Dar într-adevăr, eram venit proaspăt în Cluj. Locuiam toți trei cu soția și cu copilul meu, într-o mică garsonieră, pe Parâng, lângă pădure. Veniturile nu erau foarte mari în acea perioadă în învățământul superior și așa că, după doi ani de studiu al Teologiei, a trebuit să mă las să fac, să-mi fac meseria și să lucrez și pe lângă. Universitate, ca să putem trăi cât de cât decent în Cluj.
Reporter: Puteați să fiți preot greco-catolic?
Adrian Oros: Nu, pentru că am fost la secția de profesori de teologie, dar mi-au prins bine cei doi ani de studiu. Am avut profesori foarte interesanți și niște materii deosebite la vremea aceea. Erau oameni care trecuseră, pentru credința lor, prin temnițele comuniste.
Cetățean al comunei Florești
Reporter: Cum ați decis să vă mutați în mediul rural, în Florești?
Adrian Oros: Eu m-am născut la casă, soția mea la fel. Ea este din Maramureș, chiar din satul de unde mama mea a fost deportată cu mulți ani în urmă. Și ea a stat tot la casă. Amândoi am fost obișnuiți să trăim mai rural, să zic așa. Și atunci când am avut posibilitatea, în 2002, am luat un teren în Florești, iar apoi, în 2011, ne-am mutat. Am vrut să ne facem o casă și stăm în Florești de aproape 14 ani.
Reporter: Cum ați început să faceți politică?
Adrian Oros: Imediat după Revoluție am venit și eu în Cluj, într-un weekend și, împreună cu un prieten care era deja asistent la Universitate, ne-am dus să ne întâlnim cu niște colegi, medici veterinari care erau deja membri în PNȚCD și m-am înscris pe loc în partid. Din nefericire, partidul după 2000, nu și-a mai revenit. S-au întâmplat foarte multe lucruri în interiorul partidului, după ce nu am mai fost membru, am avut șansa să fiu sunat de domnul Marius Nicoară, care era președintele PNL Cluj și care mi-a spus ”Doctore, hai la treabă, că avem nevoie de tine aici”…
Reporter: Cum ați plecat din PNȚCD?
Adrian Oros: Nu am plecat, am fost exclus împreună cu mai mulți lideri din Ardeal, în 2007. Și după câteva luni de inactivitate politică, telefonul domnului Marius Nicoară a sunat bine. Sunt recunoscător domnului Marius Nicoară pentru că m-a invitat în PNL și mi-a dat ocazia să să performez.
Reporter: Intrarea în PNL v-a dat șansa să fiți ales în funcții publice?
Adrian Oros: Da, am devenit consilier județean, o scurtă perioadă, apoi deputat. Dar eu le spun tinerilor că 22 de ani am fost simplu membru de partid. Nu înseamnă aceasta că fiecare membru de partid trebuie să stea douăzeci și doi de ani ca să fie ceva. Dar eu, abia după 22 de ani am ajuns consilier județean, deputat, senator și am avut șansa și onoarea să fiu membru al Guvernului României, la Ministerul Agriculturii. Sunt mândru că am fost membru al Guvernului Ludovic Orban.
Reporter: Pe lângă politică, sunteți implicat civic în Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, sunteți membru în Consiliul de Onoare…
Adrian Oros: Da, asta se datorează tot bunicului meu. De la el am învățat, pe vremea când nu era voie să învățăm la școală despre monarhie. Toate aceste lucruri le-am învățat de la bunicul meu și au rămas întipărite destul de pregnant în caracterul meu. În plus, au contat mult în devenirea mea, în formarea mea. Și niciodată nu am ascuns acest lucru. Dimpotrivă, eu sunt chiar mândru de acest lucru, că sunt monarhist. Chiar cred că soluția corectă, soluția onestă și asta o vedem în majoritatea țărilor europene dezvoltate, este monarhia.
Reporter: Ați acumulat și experiență administrativă, ați fost prodecan, apoi prorector timp de mai multe mandate. Acum candidați la șefia Consiliului Județean. De ce anume ați luat această decizie de a candida pentru funcția de președinte?
Adrian Oros De nevoie, dar nu este vorba de o nevoie a mea, pentru că, vedeți, până la 59 de ani viața a fost destul de darnică cu mine. Pot să spun că pe mine Dumnezeu m-a iubit. Practic, toate ambițiile pe care orice om le are, toate targeturile, atât administrative, cât și politice, și universitare, și profesionale, eu mi le-am atins. Și le-am atins și pe cele personale, familiale. Și atunci această nevoie a apărut când ne-am constituit în Alianța Dreapta Unită, ca o alternativă decentă pentru oamenii de dreapta din Cluj și colegii mei au considerat că eu aș fi cel mai potrivit să candidez pentru poziția de președinte al Consiliului Județean, în condițiile în care de 20 de ani există o administrație care a mai făcut câteva lucruri, dar majoritatea lucrurilor mari care au fost promise nu au fost îndeplinite. Și noi, cei din Alianța Dreapta Unită, încercăm să venim cu soluții realiste la problemele punctuale pe care clujenii le au. Chiar dacă Clujul, în comparație cu alte orașe din alte zone ale țării, stă mai bine, asta se datorează în primul rând clujenilor. Clujenii sunt niște oameni foarte hotărâți, foarte responsabili, foarte muncitori, foarte inovativi. Practic, ceea ce este astăzi Clujul se datorează lor în cea mai mare parte lor. Eu doresc să îmi pun experiența și competențele la dispoziția clujenilor.
Reporter: Care este, în viziunea dumneavoastră, rolul real al Consiliului Județean?
Adrian Oros: Vedeți, sunt foarte multe probleme pe care le întâmpină primăriile. Mai ales că noi încă avem această administrație, acest mod de administrare, destul de, să zic așa, neperformant, pentru că sunt foarte multe UAT-uri, foarte multe dintre ele nu reușesc să să-și finanțeze nici măcar activitatea. Reușesc foarte greu să acceseze fonduri europene, pentru că discutăm de un număr foarte mic de locuitori. Au foarte multe probleme complicate. În opinia mea, cred că Consiliul Județean nu trebuie să lase doar pe umerii primarilor problemele de transport, de mobilitate, de conectivitate, care iarăși este o mare problemă de gestionare a deșeurilor, de învățământ sau de sănătate. Consiliul Județean trebuie să se implice, trebuie să facă proiecte conexe care, în opinia mea, ar trebui să integreze toate soluțiile și să rezolve problemele, pentru că altfel să funcționezi doar ca un consiliu județean care punctual rezolvă drumuri județene sau se ocupă de un proiect izolat, nu este deloc benefic. Practic, acesta trebuie să fie rolul președintelui Consiliului Județean. După ce trec alegerile, indiferent de culoarea politică, în următorii patru ani, viitorul președinte trebuie să încerce să integreze toate strategiile sau toate proiectele începute de către UAT-uri și să le integreze.
cod AEP 21240063
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
