O echipă de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a publicat rezultatele unui studiu care examinează modul în care informațiile false sau înșelătoare despre produsele promovate online influențează comportamentul consumatorilor, în contextul rolului încrederii în publicitatea din social media.
Conform datelor Statista din 2025, românii utilizează social media ca sursă principală
de știri și informații, cele mai apreciate platforme fiind Facebook, Instagram și TikTok, unde
tinerii petrec zilnic peste patru ore, în medie. În acest context, cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 497 de utilizatori români activi în social media, cu vârste între 18 și 34 de ani.
Social media, teren fertil pentru dezinformare
Studiul arată că știrile false despre produse, răspândite pe rețelele sociale, sporesc
cinismul consumatorilor și erodează încrederea acestora în branduri și în marketingul digital. Cinismul generat de expunerea la astfel de conținuturi alimentează transmiterea de opinii negative în social media, amplificând riscurile reputaționale pentru branduri.
Totuși, încrederea în publicitatea prin influenceri și în reclamele din social media acționează ca un factor de protecție, reducând efectele adverse ale știrilor false. Influencerii credibili,
percepuți ca experți și autentici, contribuie la consolidarea încrederii și la diminuarea
cinismului, îmbunătățind astfel percepțiile asupra brandurilor.
De asemenea, reclamele bine concepute, informative, clare și relevante, pot întări încrederea consumatorilor și contracara indirect impactul negativ al dezinformării online.
Implicațiile studiului sunt de importanță strategică, atât pentru mediul de afaceri, cât
și pentru specialiștii în marketing și comunicare. O relație bazată pe încredere între brand și
consumatori este esențială atunci când consumatorul este expus la știri false sau informații
înșelătoare.
Specialiștii în marketing ar trebui să investească în conținut publicitar de înaltă calitate pentru a spori încrederea consumatorilor și a diminua impactul știrilor false.
Rețeta pentru reconstruirea încrederii
Influencerii care pun accent pe etică, transparență în conținutul sponsorizat și pe o aliniere
autentică la valorile brandului sunt cei către care companiile ar trebui să se orienteze. În
locul mesajelor strict promoționale, este recomandată prioritizarea campaniilor care
informează, oferă soluții și creează o legătură emoțională autentică cu publicul țintă.
Astfel, brandul devine o sursă de încredere într-un mediu contaminat cu informații false sau
înșelătoare. Când se optează pentru reclame din social media, ele trebuie să fie adaptate
intereselor și nevoilor consumatorilor și să ofere conținut educativ, valoros, autentic.
Când publicul simte că a fost indus în eroare, reacțiile negative se propagă rapid în mediul online, iar reputația devine dificil de recuperat. Astfel, brandurile trebuie să comunice deschis și să reacționeze prompt la conținutul fals. Etica, autenticitatea și consecvența în respectarea promisiunilor de brand devin noile standarde pe care consumatorii le așteaptă de la companiile în care aleg să aibă încredere.
„Dezinformarea din mediul online a transformat radical regulile jocului în marketing.
Încrederea a devenit o resursă volatilă, iar o știre falsă, propagată viral, poate pune sub semnul întrebării chiar și cel mai puternic brand. Dacă înainte brandurile vindeau promisiuni, astăzi contează modul în care le respectă. Rezultatele noastre evidențiază un adevăr adesea ignorat în promovarea online, și anume că încrederea oamenilor nu se cumpără, ci se construiește și este cea mai prețioasă resursă pe care o poate avea o organizație”, a declarat Gabriela Sterie, coautoare a studiului și doctorandă în marketing în cadrul UBB.
Rezultatele studiului, realizat de prof. univ. Ovidiu-Ioan Moisescu, drd. Luigia Gabriela
Sterie și prof. univ. Daniel Mican, au fost publicate în revista Computers în Human Behavior,
aparținând editurii de prestigiu internațional Elsevier. Articolul poate fi accesat gratuit în
format integral prin următorul link: https://doi.org/10.1016/j.chb.2025.108842
Vezi și:
A scăzut vârsta celor dependenți de jocurile de noroc, o dată cu posibilitatea de a juca și online
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
