Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, însoțit de secretarul de stat Viorel Băltărețu, din același minister, s-a întâlnit cu reprezentanții ecosistemului de inovare din Cluj-Napoca. Întâlnirea a fost organizată de Cluj IT cluster, la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
În principal, participanții au abordat patru mari teme, definite de managerul clusterului, Andrei Kelemen. Este vorba de rezistența companiilor, în contextul economic impredictibil, de creșterea afacerilor din IT, la digitalizarea societății, inclusiv rolul statului ca partener și client al companiilor tehnologice, precum și educația, inclusiv parteneriatul dintre universități și mediul de afaceri, pentru pregătirea forței de muncă și pentru realizarea transferului tehnologic.
Președintele clusterului Cluj IT, Stelian Brad, a spus că o soluție pentru creșterea competitivității economiei ar fi definirea unor start-up-uri care să testeze diferite concepte și soluții.
La rândul său, managerul clusterului Transilvania IT, Bianca Muntean, a declarat că există datele necesare care să fundamenteze politicile publice din domeniul digitalizării. Ea a afirmat că mediul privat este pregătit să îi sprijine pe decidenții politici în definirea politicilor publice.
Ministrul Irineu Darău și-a exprimat sprijinul pentru extinderea învățământului dual, inclusiv la nivel universitar. El le-a cerut actorilor din mediul universitar și din cel privat să propună soluții care pot fi aplicate rapid, cu efect maxim.
Secretarul de stat Viorel Băltărețu a vorbit despre sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor mici și mijlocii. El a arătat că acest proces va genera oportunități de afaceri și pentru companiile care produc software.
Președintele Historic Cafes Route, rută culturală aflată sub Înaltul Patronaj al Consiliului Europei, Arnold Klingeis, a vorbit despre modul în care digitalizarea poate ajuta dezvoltarea turismului, inclusiv prin crearea de aplicații pentru cele 13 rute culturale europene prezente în România.
Discuțiile au loc în contextul în care Cluj-Napoca s-a metamorfozat în ultimul deceniu într-un motor de inovare. În 2026, ecosistemul clujean nu se mai definește prin numărul de programatori per metru pătrat, ci prin complexitatea produselor intelectuale dezvoltate aici: de la soluții de deep-tech și securitate cibernetică, până la inovații în medtech și agritech.
Pilonii stabilității: Tripla elice în acțiune
Succesul modelului clujean rezidă în colaborarea funcțională dintre administrația publică, mediul academic și sectorul privat – conceptul de „Triple Helix”. În 2026, această relație a trecut de la simple parteneriate pe hârtie la proiecte de infrastructură critică.
-
Universitățile ca incubatoare: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) au integrat antreprenoriatul în curriculă. Studenții nu mai finalizează doar proiecte de licență, ci lansează MVP-uri (Minimum Viable Products) susținute de fonduri de investiții locale.
-
Administrația digitală: Clujul rămâne laboratorul de testare pentru Smart City în România. De la transportul public autonom până la gestionarea digitală a urbanismului, soluțiile dezvoltate de startup-urile locale sunt implementate mai întâi „acasă”.
De la Outsourcing la Product-Based Economy
Cea mai importantă schimbare în 2026 este migrarea masivă a companiilor de IT de la modelul de servicii către dezvoltarea de produse proprii. Această tranziție a crescut valoarea adăugată și a atras un alt tip de capital: cel de tip Venture Capital (VC) internațional.
-
Deep-Tech și AI: Clujul a devenit un hub regional pentru inteligență artificială aplicată. Startup-urile locale colaborează cu centre de cercetare europene pentru a dezvolta algoritmi de diagnosticare medicală sau optimizare industrială.
-
Ecosistemul de sprijin: Prezența unor clustere puternice (Cluj IT, Transylvania IT) și a spațiilor de co-working care oferă mai mult decât un birou – mentorat, acces la investitori și rețele globale – a redus rata de eșec a noilor afaceri.
Infrastructura viitorului: Cluj Innovation Park și Liberty Tech
Inovația are nevoie de spațiu fizic pentru experimentare. În 2026, centrele de inovare ale orașului sunt pline de viață, care găzduiesc laboratoare de robotică, imprimare 3D și realitate virtuală.
| Componentă ecosistem | Rol strategic în 2026 | Impact |
| Cluj Innovation Park | Testare și prototipare industrială | Accelerarea producției hardware |
| Startup City Cluj | Facilitarea accesului la finanțare | Creșterea numărului de scale-up-uri |
| Cluj Future of Work | Reconversie profesională și creativitate | Adaptarea forței de muncă la automatizare |
Provocările maturității: Retenția talentelor și costul vieții
Succesul a venit cu un preț. În 2026, Clujul se confruntă cu o presiune imobiliară imensă, care amenință să „alunge” tinerii inovatori către orașe secundare mai accesibile. Provocarea actuală a ecosistemului este menținerea unui echilibru între profitabilitate și calitatea vieții, pentru a evita fenomenul de „gentrificare tehnologică”.
Târg de Nunți la Palatul Brukenthal Avrig 2026: Inspirație pentru ziua ta specială
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
