Guvernul Republicii Moldova dorește să își intensifice parteneriatul cu autoritățile române și cu partenerii europeni pentru a-și spori gradul de securitate cibernetică. Și aceasta în condițiile în care ultimele rânduri de alegeri din Moldova au adus un număr fără prevedent de atacuri cibernetice, a declarat viceprim-ministrul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, care este și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. El a precizat că, în perioada alegerilor din ultimii ani, în Moldova s-au produs peste un miliard de atacuri cibernetice, care au fost dejucate de autoritățile de la Chișinău cu ajutorul României și al Uniunii Europene, potrivit ClujToday.ro.
Viceprim-ministrul Moldovei s-a întâlnit la Cluj cu viceprim-ministrul român, Radu Miruță, care este și ministru al Apărării, precum și cu ministrul român al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. Toți au participat la evenimentul numit Next Industry Forum.
Oficialii români afirmă că atacurile cibernetice produse de algoritmi trebuie contracarate tot cu ajutorul algoritmilor, nu al instituțiilor birocratice. Radu Miruță a precizat că susține ideea ca Uniunea Europeană să impună marilor platforme mecanisme de autoreglementare, astfel încât să scadă influența acțiunilor de tipul războiului cibernetic.
În aprilie 2026, securitatea cibernetică nu mai este doar o temă tehnică pentru specialiștii IT, ci o prioritate de securitate națională la cel mai înalt nivel. Republica Moldova a învățat, sub presiune, că un server prăbușit sau o bază de date guvernamentală spartă pot fi arme la fel de eficiente ca propaganda clasică în tentativa de a scoate țara de pe cursul său european.
Contextul geopolitic: Moldova ca țintă secundară a conflictului din Ucraina
Imediat după 24 februarie 2022, frecvența și intensitatea incidentelor cibernetice în Republica Moldova au crescut exponențial. Instituțiile de securitate de la Chișinău au raportat că majoritatea atacurilor au provenit din grupări de hackeri pro-ruși, precum Killnet sau NoName057(16), care au acționat ca o forță auxiliară în cadrul războiului hibrid.
Obiectivele acestor atacuri au fost clare:
-
Săparea încrederii în instituții: Atacurile de tip DDoS (Distributed Denial of Service) au vizat site-urile Președinției, Guvernului și ale serviciilor de informații pentru a crea impresia de vulnerabilitate.
-
Presiunea economică: Tentativele de a bloca sistemele bancare și de plată electronică în momente de incertitudine.
-
Spionajul digital: Infiltrări în rețelele interne pentru extragerea de informații sensibile privind strategia de securitate și relațiile cu partenerii occidentali.
Alegerile sub lupă: manipularea datelor și dezinformarea digitală
Punctul culminant al acestei ofensive a fost atins în perioada alegerilor din 2024 și 2025. Hackerii nu s-au limitat la atacarea infrastructurii tehnice a Comisiei Electorale Centrale (CEC), ci au trecut la tactici de tip „Hack and Leak” (furtul și publicarea de date).
| Tip de atac | Momentul critic | Obiectivul urmărit |
| DDoS masiv | Ziua scrutinului | Blocarea accesului cetățenilor la datele privind prezența la vot. |
| Deepfake / AI | Campania electorală | Generarea de mesaje false cu lideri politici pentru a induce confuzie. |
| Phishing guvernamental | Pre-electoral | Furtul credențialelor funcționarilor publici pentru a altera bazele de date. |
În 2026, specialiștii în securitate notează că Republica Moldova a fost victima unor campanii sofisticate de „influență cibernetică”, unde atacurile tehnice au fost coordonate cu fluxuri masive de știri false pe rețelele de socializare, iar totul a fost orchestrat din centre de comandă externe.
Reziliența Chișinăului: crearea „scutului” digital
În fața acestor amenințări fără precedent, Republica Moldova a fost forțată să își modernizeze apărarea într-un ritm record. Cu sprijinul Uniunii Europene, al Statelor Unite ale Americii și al României, Chișinăul a făcut pași uriași spre maturitatea digitală:
-
Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică: Înființarea unei structuri dedicate, capabilă să monitorizeze în timp real amenințările și să coordoneze răspunsul instituțiilor.
-
Parteneriate internaționale: Integrarea în hub-urile de securitate cibernetică ale UE, ceea ce permite un schimb rapid de informații despre noile tipuri de malware utilizate în regiune.
-
Legea Securității Cibernetice: Adoptarea unui cadru legislativ strict care obligă furnizorii de infrastructură critică (energie, apă, transporturi) să respecte standarde înalte de protecție.
Provocările rămase în 2026
Deși Republica Moldova a demonstrat o reziliență surprinzătoare, „frontul invizibil” rămâne activ. Provocările actuale includ utilizarea Inteligenței Artificiale pentru atacuri automate și dificultatea de a securiza complet sectorul privat, care devine adesea o poartă de intrare către sistemele de stat din Moldova.
Un tânăr pianist student în Iași a câștigat la Cluj Concursul de Interpretare THOMAS KUTI
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
