Institutul Oncologic din Cluj-Napoca a început unul dintre cele mai ambițioase programe de screening din Transilvania. Cu ajutorul unei caravene mobile, medicii specialiști străbat comunitățile defavorizate, inclusiv penitenciarele, pentru a încerca să depisteze devreme pacientele suspecte de cancer de sân sau cancer de col uterin.
România se confruntă cu o creștere semnificativă a incidenței și a prevalenței cazurilor de cancer. Schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare ne afectează viețile în mod direct, spune directorul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, dr. Cătălin Vlad.
Pentru a depista cât mai rapid cazurile de cancer, medicii clujeni au organizat inclusiv caravane medicale, cu care au străbătut comunitățile defavorizate din Transilvania, în cadrul a două proiecte de screening finanțate de Uniunea Europeană. Potrivit unui raport al OCDE, în România, media incidenței cazurilor de cancer rămâne sub media Uniunii Europene. Mortalitatea, însă, la bărbați este cu 10 la sută mai mare decât media europeană, iar mortalitatea la femei este cu 4 la sută mai mică decât media Uniunii Europene. Și aceasta pentru că bărbații sunt dispuși mult mai greu să renunțe la obiceiuri precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, mai arată raportul citat.
În ultimii 50 de ani, peisajul oncologic din România a suferit o transformare dramatică: a trecutd de la o patologie adesea stigmatizată și insuficient documentată, la o criză de sănătate publică ce ocupă a doua cauză a mortalității la nivel național. Evoluția incidenței cancerului în ultima jumătate de secol reflectă nu doar îmbătrânirea populației și schimbarea stilului de viață, ci și progresele — uneori lente, dar constante — în capacitatea de diagnosticare a sistemului medical românesc.
Dacă în anii 1970 cancerul era o sentință trăită în tăcere, statisticile anului 2026 ne arată o realitate complexă: numărul cazurilor noi a crescut exponențial, însă rata de supraviețuire a început să urmeze, în sfârșit, curba ascendentă a Europei Occidentale.
De la era bolilor infecțioase la „epidemia” bolilor netransmisibile
În urmă cu o jumătate de secol, prioritățile sistemului de sănătate din România erau axate pe combaterea bolilor infecțioase și pe sănătatea reproductivă. Cancerul avea o incidență raportată mult mai mică, parțial din cauza unei speranțe de viață mai scăzute (boala era asociată cu vârsta înaintată) și parțial din cauza unei subdiagnosticări masive în mediul rural.
Odată cu industrializarea și urbanizarea forțată, factorii de risc s-au schimbat. Introducerea alimentelor procesate, creșterea consumului de tutun și poluarea industrială au pus bazele unei explozii de cazuri în deceniile ce au urmat.
Schimbarea profilului oncologic: ce s-a întâmplat în 50 de ani?
Evoluția incidenței nu a fost uniformă pentru toate tipurile de tumori. Dacă în trecut anumite tipuri de cancer erau dominante, astăzi există o redistribuire a poverii bolii.
-
Cancerul pulmonar: Rămâne lider în rândul bărbaților, cu o creștere îngrijorătoare a incidenței în rândul femeilor în ultimele două decenii, care reflectă schimbarea obiceiurilor legate de fumat.
-
Cancerul de col uterin: Reprezintă marea rană a sistemului sanitar românesc. În timp ce restul Europei a redus drastic incidența prin screening și vaccinare HPV, România a menținut cifre ridicate pe tot parcursul celor 50 de ani.
-
Cancerul colorectal: A înregistrat cea mai mare creștere procentuală, fiind strâns legat de regimul alimentar modern, sărac în fibre și bogat în carne roșie și aditivi.
Digitalizarea registrelor și impactul asupra statisticilor
Până la începutul anilor 2000, datele privitoare la cancerul în România erau fragmentate. Lipsa unui Registru Național de Cancer performant a făcut ca, timp de decenii, politicile publice să fie bazate pe estimări.
| Perioada | Tendința incidenței | Factori determinanți |
| 1976 – 1996 | Creștere lentă | Urbanizare, poluare industrială, dietă schimbată. |
| 1996 – 2016 | Accelerare | Îmbătrânirea populației, acces mai bun la diagnostic (CT, RMN). |
| 2016 – 2026 | Stabilizare la cote înalte | Screening mai activ, dar și impactul stilului de viață sedentar. |
Diagnosticul precoce și medicina de precizie în 2026
În prezent, deși incidența rămâne ridicată (cu peste 95.000 de cazuri noi raportate anual în anii recenți), marea schimbare rezidă în capacitatea de detecție. Tehnologiile de imagistică avansată și testările genetice permit acum depistarea tumorilor în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt maxime.
Planul Național de Combatere a Cancerului, lansat cu mari speranțe în ultimii ani, încearcă să corecteze decalajul istoric față de vestul Europei. Accentul s-a mutat de pe tratamentul paleativ pe medicina personalizată și pe imunoterapie, tratamente care transformă cancerul dintr-o boală acută fatală într-o afecțiune cronică gestionabilă.
Provocările rămase: disparitățile dintre urban și rural
Chiar și după o jumătate de secol de evoluție, marea barieră în calea reducerii mortalității rămâne accesul inegal la îngrijire. În timp ce în marile centre universitare (București, Cluj, Iași) pacienții beneficiază de protocoale de ultimă generație, în zonele rurale „incidența” pare mai mică doar pentru că mulți bolnavi ajung la medic prea târziu pentru a mai intra în statistici cu șanse reale de supraviețuire.
Ariana Trofim: Etichetă și protocol în business – sfaturi pentru tineri antreprenori
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
