Vremea extremă începe să pună din ce în ce mai multe probleme în Cluj-Napoca și în cele 18 comune din jur. Un studiu recent realizat de Zona Metropolitană Cluj, împreună cu specialiștii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” și experți europeni, arată că încălzirea vremii are loc mai repede decât arătau previziunile făcute pe calculator.
Cercetătorii au analizat datele strânse de la stațiile meteo din ultimii ani și au descoperit că numărul zilelor cu temperaturi deosebit de mari crește într-un ritm alert. Aceștia avertizează că măsurile luate până acum nu mai sunt suficiente pentru a face față schimbărilor.
Unde este cel mai cald în Cluj-Napoca și de ce canicula nu afectează doar orașul
Specialiștii au împărțit harta regiunii în zone mici, de câte un kilometru pătrat, pentru a vedea exact unde se adună cel mai mult aerul cald. Așa cum era de așteptat, cartierele foarte aglomerate din Cluj-Napoca, precum Mărăști sau Mănăștur, devin un fel de cuptoare în timpul verii. Cauza principală este cantitatea mare de beton și asfalt, combinată cu lipsa copacilor și a spațiilor verzi. Un alt punct fierbinte este parcarea mall-ului din Florești.
Cu toate acestea, studiul dărâmă un mit vechi și arată că verile toride nu sunt o problemă doar pentru cei care stau la bloc. În mod surprinzător, unele zone rurale mai joase din jurul orașului pot deveni la fel de fierbinți sau chiar mai greu de suportat decât centrul Clujului.
Previziunile pentru viitor nu sunt tocmai bune dacă nu se schimbă nimic. În următorii ani, verile vor fi din ce în ce mai grele în oraș, iar spre sfârșitul secolului, valurile de căldură extremă vor acoperi aproape întreaga zonă metropolitană.
De ce se transformă străzile în râuri când plouă torențial
O altă mare problemă a Clujului sunt ploile scurte, dar foarte puternice. Chiar dacă râul Someș este bine amenajat și nu se revarsă ușor, apa de ploaie creează haos pe străzi.
Acest lucru se întâmplă pentru că aproape toată rețeaua de canalizare din Cluj-Napoca folosește aceleași conducte atât pentru apa murdară din case, cât și pentru apa care cade din cer. Când vine o furtună puternică de vară, conductele se umplu rapid, iar gurile de canalizare se blochează cu frunze și gunoaie aduse de ape. Astfel, apa nu mai are unde să se scurgă și rămâne pe străzi. În plus, pârâurile mici din oraș și din comunele din jur, cum sunt Apahida, Jucu sau Bonțida, pot provoca viituri rapide și periculoase.
Ce planuri au autoritățile pentru a rezolva problemele
Pentru a ajuta comunitatea, experții au propus un pachet de 39 de măsuri concrete pe care primăriile le pot aplica în perioada următoare.
Printre cele mai importante idei se numără creșterea așa-numitelor „parcuri-burete”. Acestea sunt spații verzi speciale, proiectate să absoarbă și să rețină apa de ploaie în loc să o lase să curgă pe străzi. De asemenea, se dorește spargerea asfaltului din anumite parcări sau piețe secundare pentru a lăsa pământul să respire și să absoarbă apa.
Pe partea de construcții, dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să lase mai mult teren verde nebetonat la fiecare clădire nouă. În plus, școlile și clădirile publice vor fi modernizate cu copaci pentru umbră și folii speciale pe geamuri, astfel încât să nu se mai supraîncălzească.
Pentru că mesajele de alertă pe telefon pot ajunge uneori cu întârziere în cazul furtunilor spontane, autoritățile vor să instaleze panouri electronice pe străzi care să-i avertizeze pe șoferi și pietoni în timp real. Totodată, în zilele toride vor fi amenajate spații răcoroase unde persoanele în vârstă, copiii sau cei care lucrează afară pot găsi umbră și apă de băut. Toate aceste date și soluții vor fi folosite pentru a atrage fonduri europene și pentru a pregăti mai bine Clujul în fața schimbărilor climatice.
Proiectul european MECRA-Cluj, derulat sub egida programului Orizont Europa prin inițiativa CLIMAAX de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai” și Austrian Institute of Technology, a trasat harta vulnerabilităților concrete cu care se confruntă cei peste 421.000 de locuitori ai regiunii.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
