PNL caută soluții pentru a ieși din incertitudinea juridică din ultimele săptămâni. Acest partid a organizat un congres extraordinar, prin care premierul interimar, Ilie Bolojan, a fost reconfirmat în funcția de președinte al formațiunii politice, în timp ce membrii grupării conduse de prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea, au fost sancționați cu pierderea funcțiilor de conducere sau chiar cu excluderea din partid.
Sancțiunile au fost date după ce Adrian Veștea a încercat să formeze un nou Guvern, care să includă și PSD, în ciuda deciziile conducerii partidului de a nu mai colabora cu social-democrații. Adrian Veltea a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de prim-ministru de către președintele României, Nicușor Dan. Membrii grupării Adrian Veștea au contestat în instanță hotărârile Congresului, iar instanțele de judecată au suspendat hotărârile adoptate în Congres, până la judecata pe fond.
În aceste condiții, președintele Senatului, Mircea Abrudean, care este parlamentar PNL de Cluj, este de părere că lucrurile pot fi clarificate printr-un nou Congres. Pe de altă parte, el crede că trebuie găsită rapid o nouă formulă guvernamentală, în condițiile în care Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis în luna mai, iar, de atunci, nici o formațiune politică nu a reușit să coaguleze o majoritate parlamentară.
Inițial, președintele României, Nicușor Dan, i-a încredințat mandatul de a forma un nou Guvern europarlamentarului Eugen Tomac, președintele partidului neparlamentar PMP. Acesta a renunțat la mandat, astfel că Nicușor Dan l-a nominalizat drept candidat de prim-ministru pe președintele PNL al Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea.
După ce formula de Guvern propusă de acesta a picat în Parlament, Nicușor Dan a convocat noi consultări politice. În cadrul acestora, PSD l-a nominalizat pe președintele partidului, Sorin Grindeanu, drept candidat de prim-ministru, în timp ce PNL, susținut de USR, l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre liderii politici ai Partidului Popular European. Însă, deocamdată, președintele României a evitat să încredințeze mandatul formării unui nou Guvern unuia dintre aceștia. Potrivit Constituției, dacă Parlamentul refuză de două ori la rând investirea unui Guvern, președintele României are dreptul de a dizolva Legislativul și de a convoca alegeri parlamentare anticipate. De la căderea comunismului, acest scenariu nu a fost pus în practică niciodată.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
