Când au fost sărbătorite prima oară femeile și istoria zilei de 8 Martie, o parte a luptei pentru emancipare

0

Ziua Femeii este sărbătorită pe 8 Martie și este un prilej de a oferi câte un buchet de flori și, celor mai apropiate femei din viața noastră, cadouri mai mici sau mai mari. Această zi a apărut din rațiuni sociale și politice, ca rezultat al luptei femeilor pentru emancipare și drepturi egale cu ale bărbaților. Încă din cele mai vechi timpuri existau momente de venerare a femeilor, mai exact rolul de mamă a acestora. Dar Ziua Femeii s-a ivit din cu totul alte considerente, fiind un simbol și o parte a luptei „sexului frumos” pentru emancipare și drepturi egale.

În timp, se repetă un soi de rutină, de ritual urban care a „sufocat” o tradiție mult mai veche și care, la origini, avea cu totul alte semnificații.

Altfel spus, Ziua Mamei a avut întâietate în societatea antică, implicit fiind sărbătorite și femeile dătătoare de viață. În vremea Greciei Antice, în fiecare primavară era serbată Rhea, zeiţa pământului, soţia lui Cronos, zeul timpului şi mama tuturor zeilor şi zeiţelor din Olimp.

Ulterior, odată cu răspândirea religiei creştine, se consideră că „Mama Biserică” a substituit vechea sărbătoare păgână, „Mama Zeiţa”.

Mulţi istorici sunt de părere că ceremoniile care erau ţinute în cinstea zeiţei Cybele au fost adoptate de biserică pentru a o venera pe Fecioara Maria, născătoarea lui Iisus Hristos.

8 martie, expresie a luptei femeilor pentru drepturi egale

În timp, sărbătoarea a luat denumirea de Ziua Mamei. Dar Ziua Internaţională a Femeii a apărut din cu totul alte motive. Ea a fost „inventată” pe fondul mişcărilor sociale legate de muncă de la sfârșitul secolului 19, începutul secolului 20, în America de Nord şi în Europa.

„Ziua Internaţională a Femeii, marcată pe 8 martie, a fost la începuturi o expresie a luptei femeilor pentru drepturi egale cu bărbaţii, pentru condiţii de muncă mai bune, dar şi pentru salarii mai mari şi dreptul la vot.

Am putea spune fără să greşim că ceea ce cunoaştem astăzi ca sărbătoare de 8 martie îşi are rădăcinile tocmai în acest protest desfăşurat la New York cu mai bine de o sută de ani în urmă”, a explicat istoricul arădean Ioan Ţicu, conform Historia.

Pe 8 martie 1857, la New York, muncitoarele de la fabricile de textile au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva condiţiilor inumane de muncă şi a salariilor extrem de mici. Femeile au fost împrăştiate în mod brutal de poliţie.

A fost nevoie de câteva decenii și de implicarea micării socialiste pentru ca lupta pentru drepturile femeilor să intre într-o nouă fază.

În data de 8 Martie 1908, 15.000 de femei au mărşăluit la New York, cerând să le fie micşorată ziua de muncă, salarii mai bune, dreptul la vot şi încetarea exploatării copiilor pentru muncă.

Sloganul lor era: “Pâine şi Trandafiri”, pâinea simbolizând securitatea economică iar trandafirii, o îmbunătăţire a calităţii vieţii lor. Această revoltă pentru drepturi a femeilor a fost curând asimilată de către mişcarea socialistă.

În luna mai a aceluiaşi an, Partidul Socialist din America a stabilit ca ultima duminică a lunii februarie să devină Ziua Naţională a Femeii, potrivit ziarulunirea.ro.

În 1909, prima Zi Naţională a Femeii a fost celebrată în SUA în data de 28 Februarie 1909, așa cum stabilise Partidul Socialist cu un an înainte.

La nivel internaţional, organizaţiile socialiste din întreaga lume s-au întâlnit în anul 1910, la Copenhaga, în Danemarca. În cadrul acelei întâlniri, Internaţională Socialistă a propus o Zi Internaţională a Femeii.

Prima Zi Internaţională a Femeii s-a sărbătorit pe 19 martie 1911 în Germania, Austria, Danemarca şi în alte state europene, inclusiv România, fiind asociată cu lupta femeilor pentru emancipare, pentru drepturi egale cu bărbaţii, pentru condiţii mai bune de muncă, pentru dreptul la vot.

La 8 martie 1917, sute de femei din Rusia au participat la ample demonstraţii pe străzile din Sankt Petersburg, cerând pâine şi pace, după ce două milioane de soldaţi ruşi muriseră pe front. În urma Revoluţiei din octombrie 1917, bolşevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Lenin să oficializeze Ziua Internaţională a Femeii în Uniunea Sovietică.

În următorii 50 de ani în multe părţi ale lumii sărbătoarea a fost uitată sau i s-au atribuit alte semnificaţii decât cele ale luptei pentru drepturi şi egalitate: Ziua Mamei sau sărbătorirea primăverii.

În anii ’60, odată cu revitalizarea mişcărilor feministe, sărbătoarea a fost readusă din nou în prim plan.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a sărbătorit pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

Ziua Femeii, oficializată de ONU pe 8 martie în 1977

Doi ani mai târziu, Adunarea Generală a ONU a instituit, printr-o rezoluţie, Ziua Internaţională a Femeii şi Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeii şi Pace Internaţională.

În România, înainte de 1989 – dar şi în primii ani de după Revoluţie – Ziua Femeii era sinonimă cu Ziua Mamei și se sărbătorea în special în şcoli şi grădiniţe.

„Copiii şi elevii susţineau în sălile de clasă mici serbări, la care erau chemate să participe mămicile. Se spuneau poezii, se cântau melodii specifice evenimentului. Când aceste serbări se încheiau copiii duceau o mică atenţie mămicilor şi bunicilor care se aflau în sală”, a mai spus istoricul Ioan Ţicu.

La 7 martie 2016, în țara noastră a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie drept Ziua Femeii şi a celei de 19 noiembrie drept „Ziua Bărbatului”.

Dar, spre deosebire de alte țări, unde Ziua Femeii este considerată sărbătoare națională, fiind și zi liberă, la noi nu a căpăta acest statut.

La rândul său, Ziua Mamei a fost separată de cea de 8 martie, tot prin lege, fiind sărbătorită în prima duminică a lunii mai. În 2024, această sărbătoare publică coincide, ca dată, cu cea a Paștelui ortodox, 5 mai.

Sursa: newsweek.ro

 

 

banner