Măsurile de austeritate introduse recent de Guvernul României reprezintă o povară pentru populație și au generat nemulțumiri sociale, însă deciziile au împiedicat un scenariu mult mai grav: intrarea țării într-o criză de finanțare a datoriei publice.
Concluzia aparține economiștilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM) UBB-FSEGA, un proiect de cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„O criză de finanțare a datoriei publice ar fi dus la pierderea încrederii creditorilor externi și la imposibilitatea de a mai susține deficitele bugetare”, explică Levente Szász, prorector UBB și coordonator al echipei RoEM.
În 2024, datoria publică a României a ajuns la 55% din PIB, în creștere cu 20 de puncte procentuale față de 2018, iar deficitul bugetar a depășit 8,6%. Menținerea acestui ritm ar fi împins datoria publică la peste 100% din PIB în următorii 5-6 ani.
Riscurile unei crize de finanțare
Potrivit specialiștilor RoEM, pierderea încrederii investitorilor în guvern ar putea declanșa trei efecte majore:
-
Măsuri de austeritate și mai dure – reduceri drastice de cheltuieli și creșteri de taxe, cu risc de recesiune profundă.
-
Scăderea valorii titlurilor de stat – o lovitură pentru sectorul bancar românesc, care are expunere ridicată pe datoria publică.
-
Reducerea investițiilor străine directe – slăbirea economiei prin scăderea fluxurilor de capital și tehnologie.
Economiștii atrag atenția că peste jumătate dintre cazurile de incapacitate de plată în statele cu venituri medii, precum România, apar atunci când datoria publică depășește pragul de 60% din PIB.
Lecția Greciei: austeritate extremă și recesiune prelungită
Exemplul Greciei, care a trecut printr-o criză a datoriei după 2009, arată cât de devastatoare pot fi consecințele. Țara a pierdut încrederea creditorilor, a fost forțată să aplice reduceri de datorie și să adopte măsuri de austeritate extreme: majorări repetate de taxe, scăderea cheltuielilor publice cu 30% și colapsul sectorului bancar.
Între 2009 și 2012, PIB-ul Greciei s-a contractat cu 25%, consumul gospodăriilor a scăzut cu 30%, iar șomajul a ajuns la 27,6%.
România, încă pe muchie de cuțit
Deși România a reușit până acum să evite un scenariu similar celui grec, specialiștii avertizează că situația rămâne fragilă. „Menținerea responsabilității fiscale și reducerea graduală a deficitului sunt esențiale pentru a evita o criză a datoriei publice”, subliniază Markó Balázs, cercetător RoEM UBB-FSEGA.
Vezi și:
Program nou de master din toamnă, la UMF Cluj-Napoca: Medicina stilului de viață
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
