După plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni, preşedinţia interimară va fi asigurată, conform Constituţiei, în ordine, de către preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Dpeutaţilor. În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.
Deşi Iohannis a anunţat încă din luna decembrie că nu va pleca din funcţia de preşedinte pentru că „aşa spune Constituţia”, în ultimele zile s-a vehiculat varianta unei demisii.
Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.
Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.
Ce atribuții va avea preşedintele interimar
Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor.
Acesta poate numi şi revoca miniştri, la propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.
Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.
VEZI ȘI:
Klaus Iohannis și-a anunțat demisia înaintea votului de suspendare
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
