Alegerile prezidențiale din 2024 au adus județul Cluj în prim-plan, cu o prezență impresionantă la vot și rezultate care reflectă tendințe interesante pe scena politică. Cu o prezență la urne de 57,40%, Clujul s-a situat pe locul al doilea la nivel național, fiind devansat doar de județul Ilfov.
Cu toate acestea, nu toate voturile exprimate au contat în desemnarea candidaților care vor merge în turul al doilea. Un număr semnificativ de alegători clujeni, 5.639 (1,62% din total), și-au anulat buletinele de vot, o situație care subliniază frustrările sau neîncrederea unei părți din electorat.
Candidata USR, Elena Lasconi, a câștigat primul loc în județul Cluj, obținând 105.733 de voturi, echivalentul a 30,38% din voturile valabil exprimate. Popularitatea sa în acest județ reflectă susținerea consistentă a USR în Transilvania, cunoscută pentru orientarea sa către candidați progresiști.
Călin Georgescu, candidatul independent, s-a clasat pe locul al doilea, cu 53.461 de voturi (15,36%). Rezultatul său surprinzător în Cluj indică o preferință pentru independenți și pentru discursuri mai puțin convenționale, care rezonează cu o parte din electoratul clujean.
Pe locul al treilea s-a situat George Simion, candidatul AUR, cu 37.654 de voturi (10,82%), demonstrând o prezență notabilă în județ, în ciuda orientării predominant progresiste a electoratului local.
Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) au urmat pe locurile patru și cinci, cu 10,55% și 9,55% din voturi, confirmând un sprijin mai redus pentru partidele tradiționale în Cluj.
Rezultate remarcabile au obținut și Kelemen Hunor (UDMR), cu 9%, și independenții Mircea Geoană (8,05%) și Cristian Diaconescu (3,39%). Cristian Terheș, reprezentantul PNCD, a încheiat lista candidaților relevanți, cu 1,78%. Ceilalți candidați au obținut sub 1% din voturi, reflectând o influență limitată în județ.
Voturi anulate: un semnal de nemulțumire?
Cele 5.639 de voturi anulate din județul Cluj subliniază o nemulțumire latentă în rândul alegătorilor, fie față de oferta electorală, fie față de sistemul politic în ansamblu. Deși prezența la urne a fost ridicată, acest fenomen arată că o parte semnificativă a electoratului a ales să își exprime neîncrederea într-un mod simbolic.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
