Dezinformarea a devenit parte din strategia politicienilor de extremă-dreapta. Populiștii din această sferă sunt mult mai predispuşi decât ceilalți politicieni să răspândească ştiri false și se folosesc de acestea pentru a atrage de partea lor votanți.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Liberă din Amsterdam, care conchid că „populiștii de dreapta radicală folosesc dezinformarea ca instrument pentru a destabiliza democrațiile și pentru a obține avantaje politice”, după cum a explicat Petter Tornberg, unul dintre autori.
Cercetarea s-a bazat pe analizarea fiecărui tweet postat între 2017 și 2022 de fiecare parlamentar cu un cont de Twitter (X), din 26 de țări: 17 din Uniunea Europeană (Austria, Franța, Germania, Olanda și Suedia), dar și Marea Britanie, SUA și Australia.
Următorul pas a fost compararea setului de date obținut astfel, de 32 de milioane de tweet-uri de la 8.198 de deputați, cu baze de date internaționale de științe politice care conțin informații detaliate despre partidele din care aceștia fac parte, cum ar fi poziția lor în spectrul politic și gradul de populism.
Ultimul pas a fost analizarea informațiilor pe care cei implicați le transmit. Cu ajutorul unor site-uri de verificare a știrilor și identificare a celor false s-a construit un set de date de 646.058 de linkuri, fiecare cu un ”rating de factualitate” bazat pe încrederea sursei, care au fost comparate cu cele 18 milioane de linkuri distribuite de parlamentari. Apoi, comparând bazele de date, realizatorii studiului au reușit să calculeze un „scor factual” pentru fiecare deputat și partid, în baza linkurilor distribuite pe Twitter.
Datele au arătat în mod concludent că populismul de extremă-dreapta a fost „cel mai puternic determinant pentru tendința de a răspândi dezinformare”.
Parlamentarii din partidele populiste de centru-dreapta, centru-stânga și extrema-stânga nu au fost “legați” de această practică.
The Guardian pune în context că partidele populiste de extremă-dreapta au înregistrat câștiguri semnificative în alegerile din țările europene, dând exemplu AfD în Germania, Frontul Național în Franța sau Partidul Libertății în Olanda.
Sursa studiului o puteți găsi pe site-ul publicației The Guardian.
Vezi și:
Mircea Abrudean preia atribuțiile președintelui Senatului de la Bolojan
Serviciile ghiseul.ro sunt nefuncționale, datorită unei intervenții la rețeaua electrică
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
