Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat demisia din funcție, cu doar o zi înainte ca Parlamentul să supună la vot cererea de suspendare. Decizia vine în contextul în care șansele ca moțiunea să fie adoptată sunt semnificative, având în vedere că votul este secret, iar în interiorul coaliției de guvernare existau parlamentari care susțineau inițiativa opoziției.
Într-o declarație de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a catalogat demersul drept unul lipsit de sens, având în vedere că mandatul său se apropie de final.
„Este un demers inutil pentru că oricum peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat pentru că niciodată nu am încălcat Constituția”, a declarat acesta.
Președintele a avertizat, de asemenea, că suspendarea sa ar putea avea efecte negative atât pe plan intern, cât și extern. „Se va vota suspendarea mea și România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul pentru demiterea președintelui”, a subliniat Klaus Iohannis.
Opoziția a forțat suspendarea președintelui
După două tentative eșuate din motive procedurale, opoziția a reușit să avanseze cererea de suspendare, strângând 178 de semnături din partea partidelor POT, AUR, SOS și USR. Biroul Permanent Reunit al Parlamentului a votat favorabil, iar plenul urma să se pronunțe marți. Pentru ca moțiunea să fie adoptată, era nevoie de 233 de voturi, în timp ce partidele care au inițiat procedura de suspendare dispuneau oficial de doar 215.
Cu toate acestea, surse politice indicau că mai mulți parlamentari din coaliția de guvernare ar fi fost dispuși să voteze în favoarea suspendării, profitând de caracterul secret al votului. Această situație a crescut considerabil presiunea asupra lui Klaus Iohannis, determinându-l să ia decizia de a demisiona înainte de finalizarea procesului parlamentar.
Ce urmează după demisia președintelui?
Odată cu demisia președintelui, România intră într-o perioadă de tranziție politică, iar atribuțiile șefului statului vor fi preluate temporar de președintele Senatului, conform prevederilor constituționale. Totodată, se așteaptă reacții din partea principalelor partide politice și ale partenerilor internaționali ai României.
Rămâne de văzut cum va influența această decizie scena politică internă și viitoarele alegeri prezidențiale, programate pentru sfârșitul anului.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
