Una dintre marile provocări cu care se confruntă economia românească este legată de accelerarea procesului de transformare digitală. În România, există ingredientele unei transformă digitale de succes: Internet de mare viteză, acces la prețuri decente la tehnologii performante și o comunitate de specialiști IT de valoare. Însă, totuși, România este codașă în clasamentele europene la capitolul digitalizare. Și aceasta pentru că a lipsit ”lipiciul” care să aducă împreună toate aceste elemente și să producă saltul înainte. Tocmai de aceea, a apărut nevoia unor echipe de profesioniști de înaltă calitate care să poată schimba lucrurile.
Membrii echipei BlackSys sunt implicați tocmai în digitalizare. Echipa are o istorie de 12 ani în realizarea de soluții de digitalizare pentru reducerea muncii repetitive, pentru automatizarea proceselor interne și pentru creșterea productivității. Membrii echipei BlackSys propun transformarea digitală a organizațiilor în 7 pași. Acest proces începe cu analiza organizațională și se încheie cu sprijinul post-implementare acordat partenerilor. Astfel, organizațiile digitalizate de experții BlackSys capătă mai multă flexibilitate și adaptabilitate.
În acest fel, experții în dezvoltare și consultanță IT din BlackSys își ajută partenerii să se adapteze mai bine la un context internațional imprevizibil, care aduce noi provocări. Ei utilizează și instrumentele oferite de Inteligența Artificială. Însă Inteligența Artificială nu este ceva magic, care rezolvă toate problemele, spune reprezentanta companiei BlackSys, Laura Păun, prezentă în emisiunea Business Cafe. Inteligența Artificială îi ajută pe utilizatori să economisească timp, să ajute la conturarea unor răspunsuri, să accelereze transformarea digitală, însă responsabilitatea finală rămâne în sarcina oamenilor, mai spune Laura Păun.
Transformarea digitală a României a primit un impuls fără precedent prin fondurile alocate prin PNRR, însă „autostrada digitală” construită în ultimii ani este utilizată la capacitate parțială. În timp ce marile centre urbane precum Cluj-Napoca, București sau Iași funcționează ca hub-uri tehnologice de nivel european, mediul rural și micile comunități urbane se confruntă încă cu un decalaj sever de competențe.
Radiografia digitalizării: puncte forte și vulnerabilități
Evoluția digitală a societății românești în ultimii trei ani arată o îmbunătățire a infrastructurii, dar o stagnare în zona capitalului uman.
| Pilon de digitalizare | Performanță (scor 0-100) | Observații 2026 |
| Conectivitate (Bandă largă) | 88 | Lider regional în acoperirea cu fibră optică și 5G. |
| Competențe digitale de bază | 32 | Sub media UE; dificultăți în utilizarea serviciilor complexe. |
| Integrarea tehnologiei în afaceri | 45 | IMM-urile adoptă lent soluțiile de tip Cloud și AI. |
| Servicii publice digitale (e-Gov) | 52 | Progrese vizibile prin platforma unică de contact. |
Administrația publică: de la dosarul cu șină la identitatea digitală
Un punct de cotitură în 2025 a fost generalizarea cărții de identitate electronice și interoperabilitatea bazelor de date ale instituțiilor statului. „Cloud-ul guvernamental” a început să producă efecte, reducând timpul de așteptare pentru eliberarea documentelor standard, însă birocrația digitală rămâne o barieră pentru persoanele vârstnice.
Capitalul uman: cel mai mare obstacol în calea progresului
În ciuda faptului că România exportă specialiști IT de top, masa critică a populației suferă de o lipsă a competențelor digitale avansate. Acest fenomen limitează capacitatea forței de muncă de a se adapta la noile cerințe ale pieței, unde utilizarea inteligenței artificiale și a instrumentelor de analiză a datelor a devenit normă.
-
Educația timpurie: Introducerea obligatorie a informaticii în gimnaziu a început să dea roade, dar dotările laboratoarelor școlare variază enorm între regiuni.
-
Reconversia profesională: Programele de „upskilling” susținute de sectorul privat sunt încă insuficiente pentru volumul uriaș de angajați care necesită instruire digitală.
-
Securitatea cibernetică: Creșterea gradului de utilizare a internetului a adus și o vulnerabilitate sporită la atacurile de tip phishing, populația fiind puțin pregătită să identifice fraudele online.
Integrarea tehnologiei în sectorul privat
IMM-urile românești au făcut pași importanți în 2025 către e-commerce și digitalizarea proceselor interne, însă utilizarea tehnologiilor avansate (Big Data, AI, IoT) rămâne concentrată în companiile multinaționale. Costul ridicat al implementării și lipsa personalului calificat sunt principalele bariere menționate de antreprenori.
Caravana HORA promovează dialogul și bunele practici în industria ospitalității
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
