Creștinii ortodocși sărbătoresc Rusaliile, la 50 de zile după Sfintele Paști. Anul acesta, Rusaliile au avut loc duminică, 23 iunie. La zece zile după Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, are loc Rusaliile – Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Cincizecime. Aceasta este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, sărbătoare în care este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. După Duminica de Rusalii urmează Lunea Sfântului Duh.
Rusaliile sunt entități mitologice cunoscute sub diverse nume: iele, zâne, șoimane, milostive, doamne, împărătesele văzduhului, ursoaice și altele. Deși erau respectate, Rusaliile nu erau îndrăgite, deoarece se credea că aduc tot felul de boli.
Oamenii evitau să le numească direct, temându-se să nu le supere. Ele sunt descrise ca fiind îmbrăcate în alb, dansând în văzduh și căutând locuri neumblate. Locurile unde au dansat rămân arse și neroditoare.
Cei care nu respectă perioada Rusaliilor – de la sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh până luni după-amiaza din a doua săptămână după Rusalii – sunt, de asemenea, supuși pedepsei.
Pentru a proteja gospodăria de invazia Rusaliilor, oamenii obișnuiesc și astăzi, în virtutea tradiției, să pună la porți, în foișoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei, plantă considerată a avea proprietăți apotropaice, potrivit crestinortodox.ro.
Obiceiuri și tradiții de Rusalii
Duminica Rusaliilor, care sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt, este prilejul de a ne aminti de „limbile ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli.
Aceste „limbi” sunt reprezentate astăzi de frunzele de nuc sau de tei, aduse de credincioși la biserică pentru a fi sfințite. După slujbă, frunzele sunt duse acasă și așezate la icoane și la uși.
În popor, se crede că frunzele și ramurile de tei protejează gospodăriile de fulgere, grindină și spirite rele.
Această credință poate fi legată de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, având în vedere că frunzele sunt sfințite cu agheasmă, devenind astfel purtătoare de har.
Imediat după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul și credincioșii merg pe câmp și săvârșesc sfeștania, adică sfințirea mică a apei. Cu acea agheasmă, atât preotul, cât și fiecare credincios stropesc semănăturile câmpului.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
