Industria turismului este unul dintre sectoarele economice care are foarte mult de suferit de pe urma incertitudinii generate de contextul geopolitic, dar și de măsurile de austeritate luate de Guvern. Erorile de comunicare și lipsa de fermitate au generat o scădere a consumului de 50 la sută în 2025 față de 2024, spune vicepreședintele Organizației Patronale HORA, Ion Biriș.
Însă turismul românesc are un potențial imens, este de părere directorul executiv al Organizației Patronale HORA, Radu Tănase. Dacă autoritățile vor limita impredictibilitatea, turismul poate genera 10 la sută din Produsul Intern Brut (PIB)-ul României, a adăugat reprezentantul organizației patronale.
Liderii Organizației Patronale HORA au organizat o adevărată caravană prin România, în care se întâlnesc cu antreprenori și manageri de unități turistice din toate regiunile țării, cu autorități locale și cu societatea civilă. La Cluj, la întâlnire au participat și reprezentanții Asociației HoReCa.
Din partea autorităților locale au participat vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, și viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea. Pentru că, la nivel local, una dintre nemulțumirile hotelierilor este legată de modul incorect în care angajații companiei de salubritate Supercom ar cântări deșeurilor produse de unitățile turistice, Radu Rațiu a anunțat organizarea unei întâlniri de mediere la sediul Consiliului Județean Cluj.
Pilonii transformării: digitalizare și autenticitate
Trei factori majori au redefinit modul în care românii și străinii călătoresc prin țară:
-
Explozia turismului rural de lux: Casele săsești restaurate din Transilvania și conacele din Oltenia sau Moldova au creat o nișă de „slow tourism” care atrage vizitatori cu bugete ridicate, în special din Europa de Vest și SUA.
-
Voucherele de vacanță: Introduse și menținute ca motor de consum intern, acestea au salvat industria în perioade critice și au forțat mii de unități de cazare să iasă din zona economiei informale pentru a putea accepta aceste plăți.
-
Turismul de eveniment: Festivalurile mari (Untold, Electric Castle, Saga) au pus România pe harta tinerilor europeni și au generat încasări record și o vizibilitate internațională greu de obținut prin campanii de promovare clasice.
Radiografia cifrelor: 2016 vs. 2026
Evoluția indicatorilor cheie arată o industrie care a învățat să producă mai multă valoare, chiar și în condiții de criză (post-pandemie).
Indicatori principali ai turismului în România
| Indicator | Valoare estimată 2016 | Valoare estimată 2026 | Evoluție (%) |
| Număr total de turiști (milioane) | 11,0 | 14,8 | +34,5% |
| Turiști străini (milioane) | 2,4 | 3,6 | +50% |
| Încasări din turism (miliarde EUR) | ~2,1 | ~4,2 | +100% |
| Durata medie a sejurului (zile) | 2,3 | 2,1 | -8,7% |
Schimbarea preferințelor pe regiuni
Interesul turiștilor s-a deplasat vizibil dinspre zonele tradiționale către destinații care oferă activități diverse (drumeții, gastronomie, cultură).
Topul destinațiilor după numărul de înnoptări
| Regiunea / Destinația | Ponderea în 2016 | Ponderea în 2026 | Observații |
| București și orașele mari | 30% | 35% | Creștere susținută de turismul de afaceri și „city break”. |
| Litoralul românesc | 25% | 18% | Scădere cauzată de sezonalitatea scurtă și competiția externă. |
| Transilvania | 20% | 28% | Marea câștigătoare a deceniului; focus pe experiențe premium. |
| Delta Dunării | 5% | 7% | Nișă în creștere, limitată de capacitatea de sustenabilitate. |
Provocările anului 2026
În ciuda optimismului, industria se lovește de „plafonul de sticlă” al infrastructurii. Deși autostrăzile care leagă acum Clujul și Transilvania, în general, de granița de vest au facilitat accesul turiștilor auto, lipsa unei conexiuni rapide între București și munte (Valea Prahovei) rămâne un punct critic. De asemenea, deficitul de forță de muncă calificată a forțat mulți hotelieri să apeleze la personal din afara spațiului comunitar (Asia de Sud-Est), ceea ce a schimbat dinamica interacțiunii în sectorul serviciilor.
Protest ridesharing la Cluj-Napoca: șoferii Bolt și Uber opresc cursele în orele de vârf
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
