Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă la Palatul Cotroceni în care a anunțat că de săptămâna viitoare grădina, curtea și interiorul palatului vor fi deschise pentru cetățeni, devenind parte integrantă a Muzeului Cotroceni.
De asemenea, vizitatorii vor putea vedea și militarii batalionului de gardă. “De vineri până duminică, aceste spații vor fi deschise cetățenilor”, a spus președintele interimar.
Accesul va fi gratuit.
A argumentat că inițiativa este “un pas de bază în recâștigarea încrederii cetățenilor, în baza transparenței, de respect pentru cetățeni”. De asemenea, vizitarea Muzeului Cotroceni va putea, de acum, să fie făcută fără o programare prealabilă.
Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric cu o tradiţie de vieţuire de aproape 350 de ani. Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă:
- Primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688).
- Al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1853, 1854 – 1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară.
- Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbei a tăiat un drum nou, care a secţionat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.
În anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez.
Prinţesa, ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.
Vezi și:
Atenție, români! Fake-news în ceea ce privește intrarea țării în conflict
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
