Sânziene 2025 – Superstiții și obiceiuri: Ce trebuie să facă fetele nemăritate pentru a afla când se căsătoresc

0
Anual, pe 24 iunie, creştinii ortodocşi, dar și cei catolici de ambele rituri sărbătoresc Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub numele Drăgaică sau Sânziene. Sărbătorii îi sunt specifice numeroase tradiții și superstiții pe care mulți români încă le respectă pentru a le merge bine și a fi feriți de cele rele.
În tradiția românească, sânzienele sunt fiinţe frumoase de sex feminin, care umblă prin păduri şi pe câmpuri nebătute de picior de om. Se spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie, acestea se prind în hore, aduc fertilitate femeilor şi tămăduiesc bolile.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt considerate fiinţe rele, Sânzienele sunt bune.

Obiceiurile și tradițiile specific Sânzienelor trebuie respectate pentru bunul mers al lucrurilor, pentru a atrage norocul și belșugul, dar și pentru găsirea sufletului-pereche.

Astfel, în unele regiuni ale țării, fetele culeg sânziene din care îşi fac coronițe pe care, mai apoi, le aruncă peste casă. Dacă coronițele rămân agățate de acoperiș, este semn că, în curând, fata se va mărita. Unele fete păstrează câteva flori și pentru a le pune sub pernă, sperând că noaptea își vor visa ursitul.

Tot pentru aflarea ursitului, se mai face următorul ritual. Fetele fac coroniţe de flori pe care le lasă în grădină peste noapte. Dacă dimineaţa acestea sunt acoperite de rouă, atunci sigur se vor căsători în cursul acestui an. Florile culese de Sânziene trebuie să fie culese în zorii zilei, înainte ca roua să se ridice, însă nu trebuie să fie smulse ci tăiate dintr-o singură mişcare.

Coroniţele de flori în ziua de Sânziene sunt ţinute la capul patului de fete pentru a fi protejate de spiritele rele, dar şi pentru a avea vise frumoase tot anul.

În lucrarea sa, „Noaptea de Sânziene”, Mircea Eliade afirmă că dansul lor deschid cerurile „pentru cei care știu să le privească”.

Deși sunt cunoscute mitologice bune, totuși, dacă nu li se cinstește ziua, îi pot pedepsi pe cei care nu o fac, abătând asupra lor boli şi necazuri. Totodată, ele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și florile fără leac și fără miros.

În alte zone ale țării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Mai exact, două fete se costumează, una în haine bărbăteşti, cu numele Drăgan, iar cealaltă în haine femeieşti, zisă Drăgaica. Acestea merg și joacă pe la case, asemeni căluşarilor. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Se crede că oamenii care primesc Drăgaica vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.

Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La răsăritul soarelui, femeile se spală într-un râu, după care se rostogolesc în iarba udă de rouă. Se crede că, săvârșind acest ritual, vor rămâne curate și sănătoase, iar boala și necazul nu se vor atinge de ele se vor curăţa de boli și de probleme. De asemenea, femeile care își doresc copii au mari șanse să rămână însărcinate.

Dacă plouă în ziua de Drăgaică, se spune că va fi belșug: se va face porumbul, vinul, dar și alte bucate.

De asemenea, se mai crede că aceste ființe mitologice apără holdele de grindină, aduc rod semănăturilor, ursesc fetele de măritat și contribuie la înmulțirea plantelor și a animalelor.

Se mai spune, de asemenea, că cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene e semn că vara va fi la început călduroasă, apoi secetoasă. Dacă însă cucul continuă să cânte și după Sânziene, atunci vor veni foamete, războaie și alte necazuri.

Vezi și: Solstițiul de vară 2025: Ce semnifică și ce tradiții sunt legate de Ziua Soarelui