Joi, 20 iunie, are loc solstițiul de vară, eveniment care marchează începutul verii astronomice și cea mai lungă zi-lumină din an: durata zilei va fi de 15 ore și 32 de minute, iar a nopţii de 8 ore și 28 de minute. La 20 iunie, ora 23:51, are loc Solstiţiul de vară, moment în care longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, acesta aflându-se la 23°27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc. El descrie mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului, potrivit www.astro-urseanu.ro, preluat de Agerpres.
Evenimentul astronomic marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi (parte a zilei luminată de Soare) şi cea mai scurtă noapte ale anului. În emisfera sudică, solstiţiul este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie, marcând începutul iernii.
Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”, potrivit sursei citate.
Solstițiul de vară – Tradiții și superstiții
Tradițiile și superstițiile legate de solstițiul de vară au rădăcini adânci. Cea mai lungă zi a anului a fost văzută ca un moment de echilibru și schimbare, marcată de foc, simbol al soarelui.
Puterea soarelui la solstițiu este sărbătorită în România prin focurile de Sânziene, aprinse pe cele mai înalte locuri.
Îmbrăcați cu brâuri de pelin, oamenii se învârt în jurul focului și apoi aruncă brâurile în foc pentru a arde toate necazurile posibile.
Din timpuri străvechi, solstițiul de vară a fost un prilej de mare bucurie și sărbătoare, legat de momentul recoltării. Inițial, sărbătoarea coincidea cu solstițiul, pe 21 iunie.
Ulterior, biserica a considerat ceremonia păgână și a mutat-o pe 24 iunie, ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.
De-a lungul timpului, Noaptea de Sânziene a devenit o sărbătoare populară, cu tradiții variate în funcție de țară și regiune.
Pentru țărani, această zi este importantă pentru prognoza vremii. Se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau imediat după, este un semn rău, indicând 40 de zile de ploi neîncetate, ceea ce ar distruge recoltele de grâu, alune de pădure și salată, conform Agerpres.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
