Rezultatele recente ale alegerilor prezidențiale din România au șocat opinia publică: Călin Georgescu, cunoscut pentru discursul său eurosceptic și apropierea de poziții pro-ruse, a obținut peste 2,12 milioane de voturi, o performanță care ridică semne de întrebare asupra orientării unei părți din electorat.
Programul său dezvăluie o viziune care pune sub semnul întrebării apartenența României la NATO și Uniunea Europeană și propune o retorică ce îmbrățișează conspirațiile globale.
În documentele elaborate de Călin Georgescu, acesta afirmă că aderarea României la NATO și Uniunea Europeană ar fi fost un act de subordonare naivă, descriind organizațiile drept „cluburi selecte” care au distrus suveranitatea națională. Georgescu susține că aceste alianțe nu au fost decizia conștientă a națiunii, ci rezultatul unui complex de inferioritate.
„Mult lăudatele „cluburi selecte”, NATO şi UE, în care am intrat creduli […] nu au făcut decât să ne neutralizeze economic, să şteargă identitatea noastră naţională,” scrie Georgescu, acuzând Occidentul că ar fi dizolvat spiritul românesc și micii producători autohtoni.
Această poziție contrastează flagrant cu realitatea istorică: aderarea la NATO a garantat securitatea țării în fața agresiunilor externe, în timp ce Uniunea Europeană a oferit beneficii economice și sociale pentru milioane de cetățeni români.
Un alt punct controversat al programului său este critica dură adusă sancțiunilor economice impuse Rusiei. Georgescu consideră că renunțarea la gazul rusesc ar reprezenta o „sinucidere economică” pentru Europa, ignorând implicațiile morale și politice ale finanțării regimului Putin în contextul războiului din Ucraina.
„Economia germană nu trebuie să se aprovizioneze cu gaz lichefiat, mult mai scump, adus de peste Atlantic, ci cu gaz rusesc ieftin,” afirmă Georgescu, arătând o desconsiderare față de politica energetică comună a Uniunii Europene și față de solidaritatea cu Ucraina.
Georgescu amplifică o serie de teorii conspiraționiste legate de „Marea Resetare,” susținând că aceasta ar fi orchestrată de elite globale, inclusiv Big Tech, Big Pharma și mass-media. În viziunea sa, pandemia de COVID-19 a fost un pretext pentru a concentra puterea economică în mâinile câtorva corporații.
„Aceleași bănci care au creat criza din 2008 dirijează acum investiții uriașe către companiile verzi agreate de Forumul de la Davos,” scrie el, încercând să acrediteze ideea unui complot global care ar lucra împotriva intereselor naționale.
Deși Georgescu a obținut doar 3% din voturile diasporei, sprijinul său din țară indică o diviziune clară între cei care văd în el o soluție pentru suveranitatea României și cei care resping categoric astfel de idei. Este ironic faptul că mulți dintre cei care au votat pentru suveranismul său trăiesc în state membre ale Uniunii Europene, beneficiind direct de libertățile și oportunitățile oferite de aceasta.
Apariția unui politician precum Călin Georgescu pe scena politică, cu un discurs profund eurosceptic și pro-rus, arată o îngrijorătoare schimbare de percepție în rândul unei părți din electorat. Aceasta poate fi rezultatul frustrării economice, al dezinformării răspândite pe scară largă sau al unei dorințe de schimbare cu orice preț.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
