Inflația a ajuns în luna iunie la 5,7%, conform Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) calculat de Institutul Național de Statistică, și la 5,3% potrivit Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), utilizat de Eurostat pentru comparații la nivelul Uniunii Europene.
Deși ritmul scumpirilor s-a temperat față de anul trecut, când inflația trecea de 15%, prețurile continuă să crească, iar în multe cazuri, chiar și mai accentuat. Un exemplu relevant este telemeaua, care în iunie 2022 costa 38 de lei/kg, iar acum a ajuns la 50 de lei/kg — în ciuda faptului că rata inflației s-a înjumătățit.
Scumpiri în lanț după noul pachet fiscal
Veștile proaste nu se opresc aici. Potrivit economiștilor, inflația ar putea ajunge din nou la 8% până la finalul anului, în urma anunțului privind primul pachet fiscal adoptat de Guvern, ce include majorări de TVA și accize.
Combustibilii se vor scumpi, ceea ce va avea efecte în lanț prin creșterea costurilor de transport, afectând astfel o gamă largă de produse. Banca Națională a României a confirmat îngrijorările: „Rata inflației va crește considerabil în următoarele luni, urcând mult deasupra valorilor prognozate în luna mai”, a transmis BNR într-o primă reacție publică după adoptarea legii austerității fiscale.
În ciuda scăderii ritmului inflației, percepția consumatorilor rămâne puternic negativă. Economistul Paul Donovan explică acest fenomen printr-o serie de prejudecăți cognitive. Spre exemplu, deoarece cumpărăm frecvent alimente și produse de uz casnic, suntem mai sensibili la creșterile de prețuri în aceste categorii decât la cele care vizează produse rare sau de folosință îndelungată, cum ar fi electrocasnicele.
Totodată, confuzia între scăderea inflației și scăderea prețurilor alimentează nemulțumirea: o inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici, ci o creștere mai lentă a acestora. Așa se explică de ce prețurile la anumite produse rămân ridicate chiar dacă inflația anuală a scăzut semnificativ.
Un alt factor este aversiunea la pierdere: dacă un produs esențial, precum detergentul, se scumpește cu 20%, efectul negativ psihologic este mult mai puternic decât bucuria resimțită când un alt produs, cum ar fi uleiul, se ieftinește cu același procent.
Cele mai mari scumpiri în iunie 2025
Cele mai accentuate creșteri de prețuri în ultima lună s-au înregistrat la fructele proaspete și conservate, serviciile de igienă și cosmetică, biletele de tren (CFR), și serviciile de curierat.
Ce diferențiază IPC de IAPC
-
IPC (Indicele Prețurilor de Consum) reflectă cheltuielile cetățenilor români, indiferent dacă acestea sunt făcute în țară sau în străinătate.
-
IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum), folosit de Eurostat, măsoară doar consumul de pe teritoriul României, indiferent de naționalitatea sau statutul rezidențial al cumpărătorilor.
De asemenea, IPC se bazează pe un nomenclator detaliat de 215 posturi de consum: 54 pentru produse alimentare, 111 pentru produse nealimentare și 50 pentru servicii — relevante pentru coșul de consum al populației.
Vezi și:
Cod galben de furtuni în 16 județe – Averse și descărcări electrice anunțate de ANM
Școală gratuită pentru cei care vor să lucreze în construcții
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
