Străinii care vin în România din țări în care mai există boli care au fost eradicate la noi, ar putea fi supuși unui screening mai amănunțit. Propunerea va fi inclusă în modificarea legii migrației, care reglementează în special situația celor care vin să muncească în România. Ideea a fost supusă atenției autorităților centrale, după cazurile de lepră de la Cluj, a declarat prefectul Maria Forna, în direct la Via Cluj TV.
Prefectul Clujului, Maria Forna, prezentă în emisiunea „În audiență” a vorbit despre situația recentă apărută la Cluj-Napoca, când două angajate asiatice ale unui salon de masaj au fost depistate cu lepră.
Direcția de Sănătate Publică Cluj, alături de specialiștii Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, au acționat prompt la acel moment, cu sprijin și de la nivel național. Cazurile au fost gestionate prin asigurarea tratamentelor speciale necesare și prin informarea preventivă a persoanelor potențial expuse la boală.
Ultimele modificări la Legea Migrației
În 2025 și începutul anului 2026, legislația privind migrația în România trece prin schimbări fundamentale, determinate atât de necesitatea reformării pieței muncii, cât și de implementarea noilor reguli europene.
1. Noua Lege a Muncitorilor Migranți (1 ianuarie 2026)
- Guvernul a anunțat o reformă radicală a legislației privind forța de muncă din străinătate, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Principalele modificări vizează:
- Simplificarea procedurilor: Reducerea timpilor de procesare pentru aducerea muncitorilor străini și corectarea discrepanțelor dintre vizele emise și permisele de muncă valide.
- Control mai strict: Introducerea unor garanții financiare pentru companiile de recrutare și sancțiuni mai dure (suspendarea sau anularea autorizațiilor) pentru nerespectarea regulilor.
- Limitarea mobilității: Se reiterează faptul că un lucrător cu autorizație în România nu are dreptul de a lucra legal în alt stat membru UE.
2. Pactul European privind Migrația și Azilul
- România a început în 2025 procesul de aliniere la Pactul privind migrația și azilul al Uniunii Europene. Elementele cheie includ:
- Proceduri accelerate la frontieră: Identificarea și returnarea mai rapidă a persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de azil.
- Mecanism de solidaritate: Statele membre, inclusiv România, vor contribui fie prin relocarea migranților, fie prin asistență financiară sau operațională.
3. Modificări ale Legii Cetățeniei (Legea nr. 53/2025)
- Publicată în mai 2025, această lege aduce schimbări importante pentru cei care doresc cetățenia română:
- Reducerea termenului de rezidență: Termenul poate fi redus de la 4 ani la 3 ani pentru cetățenii UE/SEE, persoanele născute în România sau refugiații cu rezultate academice sau civice deosebite.
- Nivel lingvistic B1: Începând cu martie 2026, va deveni obligatoriu certificatul de competență lingvistică la nivel B1 pentru majoritatea solicitanților de cetățenie.
4. Facilități pentru Muncitorii Înalt Calificați (Blue Card)
Modificările la OUG nr. 194/2002 permit acum posesorilor de Card Albastru UE (emis de orice stat membru) să intre și să lucreze în România pentru activități economice pe o perioadă de 90 de zile în orice interval de 180 de zile, fără a mai fi nevoie de un permis de muncă suplimentar.
Pentru detalii oficiale la zi, puteți consulta secțiunea de legislație a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) sau portalul legislativ al Ministerului Justiției.
VEZI ȘI:
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
