Tot mai mult interes pentru turismul durabil, în Transilvania

Ultimii ani au adus un accent mai mare pus pe turismul durabil. Este vorba de un tip de turism care vizează reducerea impactului activităților umane asupra naturii și care este tot mai apreciat de oaspeții din întreaga lume. Concret, agențiile de turism îi sfătuiesc pe călători să aleagă experiențele autentice. Este vorba de cazare în pensiuni și hoteluri construite din materiale naturale, de la lemn, inclusiv lemn vechi reciclat, cărămidă tradițională, calcar sau chiar baloți de paie, de privilegierea gastronomiei tradiționale care pune accent pe resursele locale, precum și de utilizarea surselor regenerabile de energie. Apoi, este vorba de reciclarea cât mai atentă a deșeurilor produse de turism, mai ales în zone precum Parcul Natural Apuseni, potrivit Radio România Actualități.

Autoritățile au amenajat și trasee turistice care sunt destinate celor care vor să le străbată pe jos, călare sau pe bicicletă. Via Transilvanica a devenit un model de succes, apreciat la nivel internațional. Însă există și alte trasee. Clujul a intrat în Via Mariae, un traseu conturat pe vechile rute de pelerinaj din Evul Mediu, care conectează virtual sanctuarele dedicate Fecioarei Maria. Este vorba de rute supraconfesionale, care sunt apreciate și de catolici, și de ortodocși, și de alți creștini. Așa ar fi o rută care unește mănăstirea de la Mariazell de sanctuarul de la Șumuleu Ciuc, după ce trece prin sate clujene precum Bonțida, Jucu sau Nicula, unde se află celebra mănăstire ridicată de călugării din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. Aceste eforturi nu au trecut neobservate de presa internațională. Cel mai vechi ziar din Marea Britanie, The Times, recomandă cititorilor săi să petreacă, în luna mai, 10 zile în Transilvania, tocmai pe traseele dedicate drumețiilor. Jurnaliștii britanici elogiază peisajele superbe, gastronomia tradițională, precum și modul în care a fost păstrat patrimoniul cultural al regiunii.

În februarie 2026, România nu mai este doar o destinație a peisajelor sălbatice, ci un model de bune practici în turismul durabil. În ultimii zece ani, industria călătoriilor de la noi a parcurs un drum sinuos, care a transformat „sustenabilitatea” dintr-un concept abstract de marketing într-o strategie de supraviețuire și prosperitate pentru comunitățile locale.

2016–2019: Primele semințe

Acum un deceniu, turismul durabil era apanajul câtorva entuziaști și al ONG-urilor. România era vizitată pentru „ultimele peisaje medievale din Europa”, dar infrastructura era precară.

• Certificarea ECO: Asociația de Ecoturism din România (AER) a început să promoveze intens destinații precum Țara Dornelor sau Zărnești-Piatra Craiului.

• Punctele Gastronomice Locale (PGL): Primele inițiative legislative au apărut în această perioadă și permit țăranilor să servească masa turiștilor în propria gospodărie. Acesta a fost momentul zero pentru conceptul „Farm-to-Fork” în România. Conceptul a fost promovat intens de ministrul Agriculturii din 2019, Adrian Oros, care era și senator de Cluj și care este în prezent profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj.

Pandemia ca accelerator (2020–2022)

Paradoxal, criza sanitară a fost cel mai mare motor de creștere pentru turismul durabil. Izolarea a împins românii către spații deschise, sate izolate și pensiuni mici.

• Redescoperirea proximității: Turistul român a început să valorizeze patrimoniul local. Cererea pentru cazări unice (glamping-uri, case vechi restaurate) a explodat.

• Via Transilvanica: Lansarea completă a traseului de aproximativ 1.400 km a creat o „coloană vertebrală” a turismului durabil, care leagă comunități din 10 județe și demonstrând că drumeția pe distanțe lungi poate revitaliza sate aflate în pragul dispariției.

Era digitalizării verzi (2023–2025)

Tehnologia a început să lucreze în favoarea mediului. În ultimii trei ani, s-a pus accentul pe monitorizarea și limitarea impactului antropic.

• Smart management în rezervații naturale: În Delta Dunării și în parcurile naționale, s-au implementat sisteme de ticketing digital și monitorizare a ambarcațiunilor pentru a reduce poluarea fonică și a proteja ecosistemele fragile.

• Ecolabel-ul european: Numărul unităților de cazare din România care dețin certificări verzi s-a triplat față de 2016, pe măsură ce turiștii au început să filtreze ofertele în funcție de amprenta de carbon.

România în 2026: radiografia momentului

Astăzi, turismul durabil înseamnă o economie circulară funcțională la nivel micro.

Provocări: între succes și supraturism

Deși progresul este evident, 2026 aduce și provocări noi. Succesul unor zone precum Viscri sau Breb, unde Majestatea Sa Charles al III-lea, Regele Marii Britanii și Irlandei de Nord deține unele proprietăți, a pus o presiune imensă pe resursele locale. „Supraturismul rural” este noul termen de care specialiștii se tem.