Fondurile europene au transformat foarte multe care au reușit să devină jucători de talie internațională. Ele continuă să finanțeze inovarea. O companie din Cluj este lider european într-un consorțiu care va produce un nou concept de drone. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin European Defense Fund, potrivit ClujToday.ro.
Pentru multe dintre companiile mici și mijlocii din județul Cluj, finanțările europene au reprezentat oportunitatea de a se dezvolta. Unele dintre companii au folosit acești bani pentru a se internaționaliza, adică pentru a intra și pe alte piețe. Altele au folosit banii europeni pentru a finanța proiecte de cercetare-dezvoltare, pentru care, altfel, nu ar fi avut fonduri, spune antreprenorul Vasile Ruscovan, fondatorul KapaMed International, care a obținut o finanțare de peste 10 milioane de euro din European Defense Fund.
Prin intermediul proiectului european, compania condusă de Vasile Ruscovan va dezvolta un nou concept de dronă, cu utilizare duală: militară și civilă. Dronele dezvoltate la Cluj vor permite inclusiv transportul proviziilor și echipamentelor medicale în zonele greu accesibile, spune Vasile Ruscovan. Antreprenorul clujean a fost, acum două decenii, consilierul negociatorului-șef de atunci al României cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Pușcaș, apoi a decis să activeze în mediul privat. Vasile Ruscovan este unul dintre liderii comunității de etnici ucraineni din România și a devenit unul dintre cei mai activi sprijinitori ai Ucrainei în contextul invaziei rusești. El a organizat zeci de transporturi umanitare în zonele de război. Există informații potrivit cărora Vasile Ruscovan ar fi fost propus de autoritățile de la Kiev drept consul onorific al Ucrainei la Cluj, iar acum Ministerul Afacerilor Externe din București trebuie să dea un răspuns oficial acestei propuneri.
KapaMed International nu este singura companie clujeană care a atras fonduri europene dedicate sectoarelor inovatoare. Există și companii clujene care au atras bani europeni pentru proiecte de cercetare din zona medicală, din cea a medicinei veterinare sau cea a mediului.
Pilonii finanțării: între PNRR și Programele Regionale
În februarie 2026, România se află într-un punct critic: este anul de vârf al implementării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), concomitent cu lansările de apeluri din cadrul Programelor Regionale 2021-2027.
-
Digitalizarea IMM-urilor: Acesta rămâne cel mai popular segment. Fondurile nu mai sunt destinate doar achiziției de computere, ci implementării de soluții de Inteligență Artificială, securitate cibernetică și automatizarea fluxurilor de producție.
-
Eficiența energetică: Sub presiunea costurilor la utilități, companiile private au accesat masiv fonduri pentru instalarea de panouri fotovoltaice, pompe de căldură și izolarea termică a halelor industriale. Multe companii au trecut astfel la modelul de „prosumator”.
StartUp-urile și microîntreprinderile: accent pe inovare
Pentru micii antreprenori, anul 2026 aduce o schimbare de paradigmă. Programele de tip „Start-Up Nation” (varianta cu finanțare europeană) și apelurile pentru digitalizarea microîntreprinderilor pun acum un accent mai mare pe durabilitate și valoare adăugată.
-
Criterii verzi: Proiectele care includ soluții de economie circulară (reciclarea deșeurilor proprii, reducerea consumului de apă) primesc punctaj suplimentar.
-
Inovarea în regiuni: Programele Regionale au reușit să distribuie fondurile mai echilibrat și încurajează companiile din zonele mai puțin dezvoltate să facă saltul tehnologic către standardele UE.
Provocările în 2026: între birocrație și cofinanțare
În ciuda optimismului, drumul de la depunerea proiectului la încasarea banilor rămâne unul cu obstacole. Mediul de afaceri semnalează în prezent trei mari provocări:
-
Accesul la creditare: Deoarece fondurile europene funcționează adesea pe principiul decontării, firmele au nevoie de credite-punte. Dobânzile, deși în scădere față de anii precedenți, pun încă presiune pe fluxul de numerar (cash-flow).
-
Birocrația digitalizată: Deși majoritatea platformelor (precum MySMIS2021) au fost simplificate, rigoarea auditurilor europene face ca multe companii să apeleze la consultanți specializați, ceea ce adaugă un cost suplimentar proiectului.
-
Resursa umană: Multe companii au utilaje de ultimă generație cumpărate din fonduri europene, dar se confruntă cu lipsa personalului calificat să le opereze.
4. Impactul la Nivel de Portofoliu: Cine sunt Câștigătorii?
| Sector de activitate | Direcția investițiilor în 2026 | Tip de finanțare |
| HoReCa | Digitalizarea rezervărilor și panouri solare | Granturi nerambursabile (minimis) |
| Industria prelucrătoare | Robotizare și linii de asamblare smart | Ajutor de stat / Programe Regionale |
| Servicii IT | Dezvoltarea de produse software proprii | Fonduri pentru inovare / Orizont Europa |
| Agricultură/Agro-business | Irigații inteligente și depozitare la rece | Fonduri din politica agricolă comună |
Rolul fondurilor în pregătirea pentru aderarea la OECD
Investițiile masive în companiile private prin intermediul fondurilor Uniunii Europene pregătesc România și pentru un alt obiectiv strategic: aderarea la OECD. Standardizarea proceselor de raportare financiară și adoptarea standardelor ESG (Environmental, Social, and Governance) — ambele obligatorii în multe proiecte europene — forțează firmele românești să joace după reguli globale și facilitează atragerea de noi investitori străini.
Brambura Park sau o lume veselă, cu susul în jos, în inima Transilvaniei
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
