Cancerul de colon, simptome și tratament CE SE FACE pentru prevenție? INVITAT Profesor Patriciu Achimaș Cadariu

1

Cancerul de colon este a treia afecțiune oncologică în România, după cancerul pulmonar și cel mamar, în ceea ce privește mortalitatea. O treime din aceste cazuri ar putea fi prevenite prin controale de rutină, însă la noi prevenția e la stadiul de teorie. România investește în prevenție numai 20 de euro pentru fiecare persoană comparativ cu media europeană care este de 102 de euro. Să nu ne mirăm prin urmare că țara noastră este pe penultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al speranței de viață.

Am analizat acest subiect la Via Cluj TV cu prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, secretarul Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016.

Speranța de viață a scăzut în pandemie

Înainte de a aprofunda subiectul cancerului de colon și a Planului Național de Cancer, câteva date:

În România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 decese din cauze oncologice (date GLOBOCAN), însă profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu crede că numărul este mult mai mare.

“S-ar putea ca cifra să fie mult mai mare. Nu avem un registru național, singurele date sunt cele de la Cluj și mai nou și cele de la Timișoara plus extrapolări de la țările vecine, de obicei se folosesc din Bulgaria și Slovenia, deoarece împărtășim unele caracteristici cu aceste populații.

2020. Vorbim de un an în care toți pacienții de cancer din toate țările europene au suferit. Pe de-o parte, pentru că milioane de oameni nu au mai beneficiat de screening, mă refer la cei din țările din vest, nu vorbim de România unde e infim numărul de situații în care s-a făcut screening, fapt care afectează și raportarea.

O altă informație relevantă pentru analiza făcută de profesorul Achimaș este cea referitoare la datele apărute în raportul de țară publicat recent de Comisia Europeană cu privire la România.

Documentul indică faptul că în România speranța de viață a crescut cu patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului COVID-19.

Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces cauzată de cancer. Din păcate, cheltuielile pentru sănătate din PIB-ul României sunt printre cele mai mici dintre țările UE (doar Bulgaria este după noi în clasament).

Iată principalele afirmații făcute de deputatul Patriciu Achimaș Cadariu la Via Cluj TV (intertitlurile aparțin redacției:

Cancerul de colon, factori de risc

Cancerul de colon și rect se referă la intestinul gros, mai precis la colonul care are trei zone – ascendent, transvers, descendent și, partea lui finală, cancerul de rect. Sigur că aici sunt unele caracteristici, pentru partea dreaptă, partea stângă și partea rectală și tratamente care sunt diferite, dar cauzele sau factorii de risc sunt comuni.

Ne gândim la stilul de viață, și anume la a trăi echilibrat. A nu consuma alcool în exces, a nu fuma (fumatul nu produce doar cancer pulmonar, ci apare ca factor de risc la 10-11 cancere, poate chiar la mai multe dar în raport cu 10-11 cancere avem și dovezi clare că este factor de risc), a face mișcare, a avea un indice de masă corporală normal, a avea o greutate potrivită și un regim alimentar echilibrat.

Aceasta înseamnă că, omnivori fiind, să consumăm de toate cu moderație. Este acea piramidă alimentară și avem și mulți specialiști în orașul nostru și aici trebuie să îl menționez pe domnul profesor Hâncu, care este o legendă vie a nutriției și a recomandărilor în ceea ce privește stilul de viață dar și prin școala pe care a creat-o.

Screening

Pe lângă toate astea avem și screeningul. Ce înseamnă screening-ul? Înseamnă a pune în evidență mai repede apariția acestor cancere.

Vorbim și de partea de genetică. Sunt familii în care cancerul de colon și de rect apare mai frecvent. Și sunt niște sindroame descrise în medicină, probabil multă lume a auzit despre polipii de la nivelul rectului sau a colonului care au risc de a se maligniza. Există familii care împărtășesc această transmisie dar procentul lor nu este mai mare de 10-15 la sută din totalitatea cancerelor.

E important de spus, în acele populații e bine să mergem mai atent și țintit în a verifica mai frecvent dacă se întâmplă așa ceva. Varianta colonoscopiei sau a endoscopiei digestive inferioare, cum îi spunem, este una de dorit.

Recomandările în populația generală se îndreaptă către decadele a cincea, a șasea, dar atunci când avem familii cu agregare (putem face și testare genetică) vârsta la care ar trebui începută colonoscopia scade, și aici recomandarea specialiștilor se îndrepată către decada a patra, a treia uneori. Avem și o școală de gastroenterologie în Cluj care este foarte bună și cred că trebuie să îi menționăm pe profesorul Pascu, care a lăsat o școală, și pe profesorul Tanțău și mulți alții.

Când să te prezinți la medic

În mod ideal, ar trebui să utilizăm o modalitate prin care să punem în evidență boala în stadiile ei incipiente, înainte ca ea să ne dea simptome. Aici avem în varianta clasică (există variante și mult mai moderne) testul care pune în evidență urme de sânge în materiile fecale. Se numea hemocult, există diverse alternative la acesta, dar aceasta e în mod clasic varianta de screening.

Înainte de a face colonoscopie, trebuie să găsim un test ieftin, acceptat și acceptabil și din punct de vedere financiar pe care să-l putem aplica în populația generală pentru a ne trimite dacă e cazul la o manoperă care este invazivă și care comportă și riscuri dar și o cheltuială, care este colonoscopia.

Simptomele care ar trebui să ne trimită la medic sunt sângerarea în scaun, un semnal puternic de alarmă. În stadiile avansate, boala dă metastaze, în funcție de localizarea ei, poate să dea metastaze hepatice, pulmonare, o stare de oboseală, probleme cu tranzitul, alternanța constipație-diaree, un alt simptom, creșterea în mărime a abdomenului, uneori durei în zona ficatului, dar aici vorbim de stadii avansate.

Sigur că o astfel de tumoră poate să debuteze pur și simplu fără simptome cu o scădere a valorii hemoglobinei. Am văzut mulți pacienți care au venit pentru că nu știau de ce hemoglobina este scăzută și există și situații, trebuie spus și asta, la oameni tineri, la care se explorează alte cauze, la femei de exemplu sfera ginecologică este prima vizată și de fapt pierderea este din cauza unei tumori de colon.

Și cealaltă situație, oprirea tranzitului, ocluzia intenstinală prin faptul că o evoluție locală a unei tumori poate pur și simplu să blocheze intestinul, tranzitul abdominal și atunci este practic o urgență.

Orice cancer poate să evolueze cu scădere în greutate în stadiile avansate. Ar trebui să evităm să ajungem în situația asta.

Odată medicul de familie ar trebui să cunoască foarte bine pacienții de pe listă, să-i testăm pe cei care au predispoziție genetică și să-i urmărim mai strâns, la toți ceilalți să utilizăm screening-ul și atunci când apar și controalele periodice care să conducă țintit către explorările utile pentru a pune în evidență o astfel de situație.

Tratament și speranță de viață

În cancerul de colon, speranța de viață în raport cu stadiul bolii poate fi de peste 90 la sută la 5 ani în stadiile incipiente și să scadă dramatic la stadiile metastatice.

În raport cu localizarea tumorii, stadiul tumoral există alternativa chirurgie, radioterapie, tratamente sistemice (chimioterapia este doar o parte dintre ele).
Stadiile incipiente pot fi operate în prim timp și asta este și recomandarea. Pe măsură ce stadiile avansează, tratamentul este întotdeauna multimodal și ordinea tratamentelor se face în raport cu studiile care ne arată eficiența lor.

Și am să vă dau un exemplu: când Germania și-a dezvoltat centrele de cancer, după Franța, după anii 70′-80′, prima măsură de control a calității a fost un studiu care a arătat controlul calității tratamentului în cancerul de rect deoarece acolo știm că în anumite stadii când tumora este mai mare sau când apar și metastaze ganglionare ideal este să se înceapă cu radioterapie. Și știm că dacă nu facem asta înainte de chirurgie condamnăm pacientul la o scurtare a vieții, a supraviețuirii.

Vreau să spun că lucrurile sunt extrem de bine statuate în protocoale și știm că aplicând tratamentele în ordinea firească putem să obținem o supraviețuire mult mai bună și importantă.

În plus avem analize care rafinează extrem de mult tratamentul. Sigur că ele incumbă o cheltuială mai mare, de punere în evidență a unor mutații ale unor gene care sunt în raport cu aceste tumori și care fac indicația unui tratament personalizat. Și acest lucru vine să îmbunătățească mult supraviețuirea. Există de ani de zile tratamente ANTIANGIOGENETICE care se luptă cu vascularizația pe care o produc tumorile și sigur era prima dată utilizat în tratamentul metastazelor hepatice dar care de la bun început a prelungit situația acestor cancere metastatice cu doi ani sau peste doi ani.

Toate aceste eforturi ale noilor terapii vin și luptă pentru a transforma și această boală într-una cronică, adică una care să dea ani de viață importanți pacienților noștri și o calitate a vieții cât mai bună.

Acest cancer este legat și de o sitație care poate să influențeze foarte negativ calitatea vieții mai ales la cazurile avansate și anume anusul contra naturii, purtarea acelor pungi de colostomă, uneori temporar, alteori pentru toată viața. Iată un motiv în plus pentru a lupta pentru diagnosticul în stadii incipiente a bolii, pentru a evita aceste situații care sunt o mare povară pentru pacienți dar și pentru societate.

Planul Național Comprehensiv de Control al Cancerului

Planul Național Comprehensiv de Control al Cancerului, poate sună pompos, dar se adună sute de pagini. Iar cancerul colorectal fiind atît de frecvent este cu siguranță între cele cinci localizări pe care se concentrează acest plan.

Profilaxia este unul dintre pilonii importanți alături de diagnostic și tratament. Vedem că în România în afara unor proiecte punctuale nu avem astfel de programe de screening pentru cancerul colorectal.

Și, în paralel, și acesta este unul dintre motivele pentru care ne grăbim, vedem că avem finanțare europeană pentru astfel de proiecte. Europa se concentrează foarte mult pe această situație, mai ales că a și realizat ce pierderi fantasice s-au petrecut în această epoca pandemică.

Nu facem un shopping list. Evident că dotările sunt importante, dar dacă noi în mod esențial nu vom reuși să schimbăm traseul pacientului, să-l fluidizăm, să facem o articulare între medicina primară – medicul de familie, cea secundară și cea terțiară iar apoi pacientul să fie urmărit în mod corespunzător, n-am făcut nimic.

Aceasta este esența înregului program. De a face reglajele fine între pilonii aceștia care se referă la pacientului oncologic, de la informare, profilaxie, diagnostic precoce, tratament, îngrijiri paleative. Altfel nu ne atingem scopul.

Medicii de familie și pachetul de profilaxie

Am stat de vorbă medicii de familie. Trebuie ascultați, nu putem doar să le dăm sarcini.

E vorba despre un pachet de profilaxie pe care să-l poată accesa și pentru care să fie remunerați corespunzător.

În final, această investiție va fi mult mai mică decât cheltuiala pe care am face-o tratând cazuri avansate fără a ține cont de suferința pacientelor și pacienților.

Trebuie puse cap la cap finanțările care vin prin Ministerul Sănătății și cele care vin prin Casa de Asigurări.

Modelul german

Cei 150 de euro de persoană care în Germania se investesc pentru profilaxie scutesc cheltuieli de mii de euro sau zeci de mii de euro în raport cu tratamentul.
În acest fel, pacienții și pacientele nu suferă sau se intevine foarte rapid în stadii foarte incipiente ale bolii, care pot fi rezolvate chiar și endoscopic, prin rezecții endoscopice, de pildă, fără a face tratament sistemic, fără a face radioterapie, fără a face chirurgie de mare anvergură.

Aceasta este soluția, acești bani există la Casa de Asigurări și la Ministerul Sănătății, totul este să să ne hotărâm și la asta lucrăm, este un capitol al Planului de Cancer, care ne spune cine sunt cei care sunt responsabili pentru finanțare și modul în care se va putea face finanțarea dincolo de programele acestea europene care vor exista în anii imediat următori și care cred că reprezintă un real suport pentru România mai ales.

Sâmbătă am avut o nouă întâlnire de etapă cu profesorul Rafila (Alexandru Rafila, ministrul Sănătății – n.red.) în care prezentăm progresul planului într-un grup mai larg de profesinoniști, reprezentanți ai pacienților, ai industriei, toți actorii care sunt implicați aici, participă periodic la astfel de întâlniri, tocmai pentru a prezenta evoluția Planului Național de Combatere a Cancerului.

Cum vor funcționa programele de medicină primară

Partea de profilaxie a fost discutată, ea este privită în raport și cu celelalte boli cronice netrasmisibile, tocmai pentru că nu vrem să facem o separare atât de strictă, tocmai în ideea în care dezvoltând astfel de programe medicina primară, medicii de familie să poată să le înglobeze într-un pachet complet, nu să zicem până aici e cancer, de aici începe partea de cardiovascular.

Cred că în următoarea sesiune parlamentară, cea care va începe în februarie, deci până la finalul ei, vom finaliza și Planul Național de Control și Combatere a Cancerului.

Așa cum am spus întotdeauna, el va trebui însoțit de o lege a cancerului care să definească și să poată susține planul și strategia pe cancer care să fie parte a strategiei pe sănătate pe următorii ani.

Din acel moment, e datoria Ministerului Sănătății și a celorlalte entități implicate să pună în practică acest plan.

În ceea ce mă privește, acesta e rolul meu în Parlament, de a lucra la astfel de programe. Am indicat soluțiile și sursele de finanțare. Totul pornește de la ceea ce avem, de la ceea ce putem accesa, și, sigur, de la ceea ce putem face.

banner