Caravana HORA promovează dialogul și bunele practici în industria ospitalității

Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA marchează oficial proiectul Caravana HORA – Dialog și bune practici pentru industria ospitalității, o inițiativă națională desfășurată pe parcursul unui an, care își propune să consolideze dialogul dintre antreprenorii din ospitalitate, autoritățile locale și partenerii industriei.

Proiectul a fost lansat la finalul anului 2025 și va continua pe tot parcursul anului 2026, cu opriri în 12 orașe din România.

Caravana HORA este construită ca o platformă de întâlniri regionale, în format de masă rotundă, menită să aducă la aceeași masă operatori din HoReCa, furnizori, autorități locale și reprezentanți ai organizației, cu scopul de a identifica provocările specifice fiecărei regiuni și pentru a construi un cadru real de colaborare.

Un element central al proiectului îl reprezintă ghidurile de bune practici și informare dezvoltate de HORA, oferite participanților în cadrul fiecărei întâlniri. Aceste instrumente sintetizează informații legislative, recomandări operaționale și direcții strategice, menite să sprijine antreprenorii în gestionarea provocărilor curente din industrie.

„Ne-am dorit să ieșim din logica întâlnirilor centralizate și să mergem în mai multe orașe din țară. Să ascultăm direct antreprenorii, să înțelegem diferențele dintre zone și să construim soluții pornind de la realitatea lor. Dacă vom reuși, la finalul acestui an, să fi stat de vorbă cu cel puțin 500 de antreprenori și să fi creat un cadru mai coerent de colaborare, atunci Caravana HORA își va fi atins scopul. Industria are nevoie de dialog, de claritate și, mai ales, de unitate”, menționează Radu Savopol, președinte HORA și co-fondator 5 TO GO.

Primele ediții ale Caravanei au avut loc la Oradea, Deva și Brașov, unde antreprenorii locali și autoritățile au răspuns pozitiv invitației la dialog, confirmând nevoia unei platforme de conectare regională.

Următoarea ediție a avut loc la Cluj, găzduită de Grand Hotel Napoca și organizată în parteneriat cu patronatul Horeca Cluj, pentru a continua demersul de a construi un cadru coerent de colaborare între industrie și factorii de decizie locali.

În cadrul ediției de la Cluj, dialogul a inclus teme teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului: fiscalitate, resursa umană, investiții și promovarea destinațiilor locale, precum și un focus special pe eficientizarea relației cu serviciile de utilitate publică, una dintre marile provocări cu care se confruntă industria Horeca locală.

Cu ajutorul caravanei, HORA și-a propus un obiectiv ambițios, anume să stea de vorbă cu cel puțin 500 de antreprenori din ospitalitate, din mai multe regiuni ale țării, pentru a construi un dialog aplicat despre:

• cum putem dezvolta industria în mod sustenabil,
• care sunt provocările reale din fiecare zonă,
• ce funcționează bine și poate fi replicat,
• care sunt bunele practici ce merită duse mai departe,
• și cum putem deveni, în esență, o industrie mai unită.

Caravana HORA este susținută de Philip Morris România, partener strategic al proiectului, care sprijină dezvoltarea dialogului regional și a transferului de know-how în industrie. Din acest an, se alătură proiectului, ca partener, și compania Selgros, membru afiliat al HORA.

Prin acest demers, HORA își reafirmă misiunea de a reprezenta și susține industria ospitalității la nivel național, prin inițiative care aduc oamenii împreună și creează premisele unei dezvoltări sustenabile.

HORA este organizația care reprezintă interesele antreprenorilor din industria ospitalității din România și susține inițiative care contribuie la dezvoltarea durabilă, reglementarea echitabilă și creșterea profesionalismului în sectorul HoReCa. Pentru a fi un partener cât mai activ în dialogul public cu autoritățile, HORA este și membră Concordia. În prezent, organizația numără peste 400 de companii membre, atât operatori, cât și furnizori din industrie, și cumulează peste 20.000 de angajați în acest sector.

Peisajul restaurantelor și al hotelurilor din România în aprilie 2026 arată fundamental diferit față de cel de acum 36 de luni. Dacă în 2023 marea provocare era gestionarea costurilor la energie și a deficitului de personal, astăzi industria pariază pe digitalizare extremă și pe experiențe personalizate. Consumatorul român, mult mai educat și mai atent la raportul calitate-preț, a forțat piața să elimine „amatorismul” și să investească în sustenabilitate.

Dinamica pieței: cifrele unei creșteri accelerate

În ciuda predicțiilor pesimiste, cifra de afaceri a sectorului a raportat creșteri constante, susținute în special de turismul de business și de explozia segmentului leisure în marile orașe.

Tehnologia: „chelnerul digital” și optimizarea AI

În ultimii trei ani, tehnologia a încetat să mai fie un moft și a devenit o necesitate de supraviețuire. În 2026, managementul stocurilor și predicția fluxului de clienți se fac inclusiv prin algoritmi de Inteligență Artificială, reducând risipa alimentară cu peste 25%.

• Sisteme self-service: Implementate masiv în segmentul Quick Service Restaurants (QSR).

• Plăți invizibile: Generalizarea sistemelor de plată prin recunoaștere biometrică sau direct prin aplicații integrate.

• Robotica în bucătărie: Utilizarea roboților pentru sarcini repetitive (curățare, transport tăvi), permițând personalului uman să se concentreze pe ospitalitate și creativitate.

Noua paradigmă a gustului: farm-to-fork și fine dining

O evoluție remarcabilă a avut loc în mentalitatea antreprenorilor. Ei au trecut de la meniuri kilometrice și produse congelate la concepte scurte, sezoniere și hiper-locale.

1. Sustenabilitatea ca brand: Restaurantele care nu reciclează sau care nu colaborează cu fermieri locali și-au pierdut din relevanță în fața Generației Z.

2. Ascensiunea zonelor rurale: Județe precum Covasna, Sibiu sau zonele de munte din Cluj au văzut o explozie de unități de cazare de tip premium boutique, care oferă experiențe gastronomice arhaice reinterpretate.

3. Turismul de eveniment: Festivalurile majore (Untold, Electric Castle, Saga) au forțat hotelierii să își ridice standardele la nivel european, transformând România într-o destinație de tip city-break de top.

Provocările rămase: fiscalitatea și resursa umană

Anul 2026 nu este lipsit de nori. Modificările fiscale succesive și creșterea taxelor pe vicii (alcool, zahăr) au pus presiune pe marjele de profit. Mai mult, dependența de forța de muncă din Asia (Nepal, Sri Lanka, Filipine) a devenit o trăsătură structurală a HoReCa din România, iar procesul de integrare culturală a acestor angajați reprezintă încă o provocare pentru manageri.

Stelian Brad: De ce inteligența artificială NU poate înlocui antreprenorii și cum schimbă viitorul afacerilor

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos: