Cum apărăm demnitatea persoanei umane în era Inteligenței Artificiale? Răspund Principele Federico D’Annunzio și Antonio Patanè

Societatea umană se află în pragul unei transformări epocale. Era Inteligenței Artificiale pune în fața omenirii provocări nemaîntâlnite până acum. Cum va fi apărată demnitatea persoanei umane în această epocă? Cum vom asigura respectarea drepturilor omului în mediul digital, în care datele pot fi manipulate?

La aceste întrebări și la multe altele răspund, în emisiunea România Via Cluj, Alteța Sa Don Federico D’Annunzio, Principe di Montenevoso, și Antonio Patanè, fondatorul FSP Global. Ei sunt preocupați de extensia digitală a corpului persoanei umane și de protecția valorilor umanistice într-o societate tot mai tehnologizată.

Alteța Sa Don Federico D’Annunzio, Principe di Montenevoso a publicat o carte, numită Habeas Corpus, promovată în România de Antonio Patanè. Această carte reprezintă o reflecție profundă inclusiv asupra democrației și a entităților care vor fi create de Inteligența Artificială, entități care vor avea drepturi și care vor trebui să aibă și responsabilități. Cei doi au lansat și o platformă, numită European Digital Humanism, care urmărește o nouă guvernanță a drepturilor omului și un tip de democrație care implică deopotrivă ființele umane și Inteligența Artificială. Cei doi promotori ai acestei idei sunt și antreprenori. Alteța Sa Don Federico D’Annunzio, Principe di Montenevoso a creat un start-up digital, Traent, care s-a afirmat în domenii precum blockchain. El are mai mult de 20 de brevete de invenție. Antonio Patanè a creat o companie multinațională, a cărei ”inimă” se află în Cluj-Napoca.

Alteța Sa Don Federico D’Annunzio, Principe di Montenevoso este nepotul marelui poet italian Gabriele D’Annunzio. Acesta a fost cel mai important scriitor italian de la cumpăna secolelor XIX și XX. Gabriele D’Annunzio a avut o viață demnă de un roman. A studiat la Universitatea La Sapienza din Roma, a devenit jurnalist, publicist, poet și scriitor, precum și membru al Parlamentului Regatului Italiei. În timpul Primului Război Mondial, el a servit ca ofițer al Armatei Regale Italiene. A trecut în Marină și a pus la cale una dintre cele mai celebre operațiuni de commando, în golful Bakar, împotriva Marinei Imperial Austro-Ungare din Marea Adriatică. A devenit pilot de luptă și a întreprins unele dintre cele mai cutezătoare misiuni, inclusiv un zbor asupra Vienei, în care a răspândit manifeste în care cerea capitularea Austro-Ungariei. Gabriele D’Annunzio și-a pierdut un ochi într-o misiune de luptă.

La finalul Primului Război Mondial, Gabriele D’Annunzio era dezamăgit de faptul că Antanta nu și-a respectat promisiunile făcute Italiei. Drept urmare, însoțit de 186 de grenadieri, pe care i-a botezat ”legionari” din admirație pentru soldații Imperiului Roman, a intrat în orașul Fiume/Rijeka, disputat de Regatul Italiei și de cel al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Iugoslavia de mai târziu.

Italia a dezavuat acțiunea sa și a trimis trupe să restabilească status quo-ul în Fiume/Rijeka. Însă soldații trimiși împotriva sa i s-au alăturat lui Gabriele D’Annunzio. Acesta a proclamat un nou stat, Regența Italiană din Carnaro (Golful Kvarner), pentru că dorea să preia și controlul asupra insulei Veglia/Krk. În cele din urmă, Liga Națiunilor a recunoscut existența Statului Liber Fiume, condus de Gabriele D’Annunzio în calitate de comandant. În anul 1920, acesta a declarat război Italiei. Armata italiană a cucerit rapid orașul și, în 1924, l-a anexat oficial.

În același an, Regele Victor Emmanuel al III-lea i-a acordat lui Gabriele D’Annunzio titlul de Principe di Montonevoso. În anul 1937, el a devenit și președinte al Academiei Regale Italiene, dar a murit un an mai târziu. Azi, strănepotul său, cel de-al patrulea Principe di Montenevoso este mândru de moștenirea lăsată de străbunicul său.

Personalitate exuberantă, simbol al decadenței și arhitect al unor idei politice care au zguduit Europa, Gabriele D’Annunzio rămâne una dintre cele mai fascinante figuri ale Italiei. Dincolo de poezia sa rafinată, „Il Vate” a fost omul care a transformat propria viață într-o operă de artă totală.

Estetismul ca mod de viață: „Vivere ardendo”

Născut în 1863 la Pescara, Gabriele D’Annunzio a cucerit rapid saloanele literare ale Romei. Nu a fost doar un scriitor, ci un fenomen cultural. Într-o epocă marcată de conformismul burghez, el a propus idealul omului dionisiac, cel care trăiește prin simțuri și prin frumos.

Opera sa, de la Plăcerea (Il Piacere) la volumele de versuri din Alcyone, a impus un stil senzual, bogat în arhaisme și imagini vizuale puternice. Gabriele D’Annunzio nu scria doar despre frumos; el îl poseda și a acumulat datorii uriașe pentru a-și mobila palatele cu obiecte de artă rare și trăind povești de dragoste legendare, inclusiv cea mai faimoasă cu marea actriță Eleonora Duse.

De la pana de scris la carlinga avionului

Primul Război Mondial a reprezentat momentul în care Gabriele D’Annunzio a părăsit turnul de fildeș al literaturii pentru a intra în focul bătăliei. Deși trecuse de 50 de ani, s-a înrolat și a realizat gesturi de o îndrăzneală nebunească, care i-au adus faima de erou național:

• Zborul peste Viena (1918): A lansat mii de manifeste tricolore deasupra capitalei austriece și a îndemnat populația la pace, căreia i-a proclamat victoria morală a Italiei.

• Beffa di Buccari: O incursiune temerară cu torpiloare în portul inamic, care a demonstrat că voința individuală poate învinge tehnologia superioară.

Fiume și laboratorul politic

Cea mai controversată și spectaculoasă acțiune a sa a fost ocuparea orașului Fiume (astăzi Rijeka, în Croația) în 1919. Nemulțumit de tratativele de pace de după război, Gabriele D’Annunzio, în fruntea unei trupe de voluntari numiți „Arditi”, a proclamat Regența Italiană de la Carnaro.

Aici, poetul a creat un stat-spectacol. Ritualurile politice inventate de el la Fiume — discursurile de la balcon, dialogul cu mulțimea, salutul roman și chiar utilizarea cămășilor negre — au fost ulterior preluate și transformate de Benito Mussolini în instrumente ale puterii fasciste. Gabriele D’Annunzio nu s-a identificat niciodată cu regimul fascist, ci a rămas retras în palatul său Vittoriale degli Italiani.

Moștenirea unui personaj inegalabil

Gabriele D’Annunzio a murit în 1938 și a lăsat în urmă o bibliotecă de capodopere și o controversă istorică vie. Iată o sinteză a dimensiunilor sale:

Avertizare ANM: Cod galben de vânt în Cluj – rafale de până la 65 km/h

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos: