Descoperire importantă a cercetătorilor UBB Cluj: o zonă a creierului dedicată mirosului ne ajută și să auzim

3

Cercetarea implică descoperirea unei zone din creier cu rol în formarea mirosului care este  implicată și în auz și, implicit, în adaptarea creierului la schimbările din mediul înconjurător.

Cercetătorii prezintă rezultatele unui experiment în cadrul căruia au antrenat șoareci pentru a rezolva o sarcină în care recompensa era direct legată fie de un miros, fie de un sunet, în funcție de context, regulile schimbându-se pe parcursul experimentului. Echipa de cercetători a monitorizat activitatea creierului pentru a înțelege modul în care șoarecii învățau să recunoască noile reguli și să își ajusteze comportamentul.

Ce au descoperit?

Analiza comportamentelor observate în cadrul experimentului a arătat că neuronii din cortexul piriform (o regiune a creierului implicată în procesarea mirosurilor) au capacitatea de a se adapta în câteva secunde de la schimbarea regulii, permițându-le subiecților să înțeleagă imediat schimbarea stimulului de care era legată recompensa (ex.: sunet în loc de miros). Astfel, deși cortexul piriform este cunoscut ca fiind dedicat procesării mirosurilor, cercetătorii au observat că acesta reacționa și la sunete, indicând faptul că joacă un rol mai larg în adaptarea comportamentală.

„Rezultatele noastre indică faptul că axonii de feedback dintre cortexul piriform și bulbul olfactiv transmit informații despre identitatea stimulilor și semnificația acestora în funcție de context, ajustându-se rapid la schimbările de mediu”, precizează autorii studiului.

De ce este importantă o astfel de descoperire?

Mecanismul descoperit de autorii studiului  explică de ce creierul nostru poate răspunde rapid și eficient la situații noi, iar înțelegerea acestui proces poate avea aplicații practice în tratarea tulburărilor cognitive sau comportamentale, cum ar fi dificultățile de adaptare, și poate contribui la dezvoltarea tehnologiilor care imită flexibilitatea creierului uman. De asemenea, cercetările deschid calea pentru studii suplimentare despre modul în care creierul combină informații din mai multe simțuri pentru a ghida deciziile noastre.

Raul Mureşan, unul dintre autorii principali ai articolului cu titlul Feedback-ul de actualizare rapidă de la cortexul piriform la bulbul olfactiv transmite identitatea multimodală și recompensează semnalele de contingență în timpul inversării regulilor publicat în  revista Nature Communications, conduce, la Institutul Transilvan pentru Neuroştiinţe (TINS), laboratorul care se concentrează pe dezvoltarea de instrumente avansate pentru analiza seriilor cronologice şi este afiliat la Institutul STAR în cadrul parteneriatului strategic cu UBB.

Articolul integral poate fi găsit aici.

Vezi și:

Clujean acuzat de instigare la revoluție cu topoare și drujbe pe TikTok

Ministerul Educației: Prima sesiune a examenului de bacalaureat începe luni