Clujul este un oraș viu, care își înnoiește în permanență țesutul urban. Există un permanent dialog al vechiului cu noul, iar modul în care utilizăm, transformăm sau distrugem patrimoniul construit stârnește dezbateri.
Există mai puține exemple fericite, deoarece nu există un exercițiu asumat de autorități sau de proprietarii ansamblurilor care compun patrimoniul prin care investirea clădirilor cu funcțiuni noi să fie realizată cu maximă înțelegere a contextului cultural, spune arhitectul Vlad Rusu, cadru didactic la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Totuși, un exemplu bun este pietonalizarea unor spații din centrul Clujului; centrul orașului este transformat într-un spațiu viu și primitor pentru localnici și pentru turiști, mai spune arhitectul Vlad Rusu.
La rândul său, istoricul Eduard Boboc, directorul Muzeului Octavian Goga din Ciucea, spune că aceste transformări ale spațiului urban este influențată obiectiv și de retrocedările unor imobile. Situația juridică neclară a dus la degradarea unor clădiri, astfel că abia acum unele dintre acestea încep să își recapete strălucirea, mai spune Eduard Boboc.
Mai multe detalii despre procesul de transformare a țesutului urban, în emisiunea Casa de Pastel, susținută de Pastel Ceramica, moderată de Claudiu Pădurean.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
