Firmele din construcții din România se ghidează, în acest moment, după conceptul VUCA (Volatility, Uncertainty, Complexity, Ambiguity), spune Ionel Timiș, antreprenor în proiectarea în construcții. Printre provocări se află lipsa de cashflow, lipsa de personal calificat. Află care sunt oportunitățile care se întrevăd în acest domeniu, din discuția cu Ionel Timiș, invitat la Business cafe. Află mai multe și despre Conferința Patronatului Societăților în Construcții, Filiala Transilvania, care va avea loc la Cluj-Napoca, în 12 martie.
”Așteptăm cu interes bugetul pe 2026, unde ni s-a promis un buget axat pe investiții, într-o contrapondere cu măsurile fiscale. E bine să privim cu optimism spre viitor”, a spus Ionel Timiș în emisiune.
Sectorul construcțiilor din România a parcurs în ultimii zece ani un itinerar sinuos și a evoluat de la o industrie bazată pe volum și forță de muncă brută, la un motor tehnologizat al economiei naționale. Dacă în 2016 piața era dominată de dezvoltări rezidențiale fragmentate, anul 2026 ne înfățișează o industrie matură, definită de proiecte de infrastructură record și de o aliniere strictă la normele europene de eficiență energetică.
Perioada 2016–2020: expansiunea rezidențială și „orașele-dormitor”
Prima jumătate a deceniului a fost marcată de un apetit imobiliar uriaș. Creșterea veniturilor și programele de creditare accesibile au dus la o explozie a șantierelor la periferia marilor aglomerări urbane (București, Cluj, Iași, Timișoara).
-
Urbanizarea necontrolată: Multe proiecte din această perioadă au suferit din cauza lipsei de planificare, ceea ce a dus la apariția unor cartiere cu infrastructură rutieră și utilități deficitare.
-
Carența forței de muncă: Începând cu 2018, exodul meseriașilor către Europa de Vest a creat prima mare criză a sectorului, care a forțat companiile să apeleze la primele contingente de muncitori din afara spațiului comunitar (în special din Asia de Sud-Est).
Șocul pandemiei și „Green Deal”: marea resetare (2021–2024)
Evenimentele globale din 2020 și criza energetică ulterioară au forțat constructorii români să își schimbe prioritățile. Nu se mai construia doar mult, ci trebuia construit inteligent.
-
Standardul nZEB: Introducerea obligativității clădirilor cu consum de energie aproape de zero a revoluționat materialele folosite. Izolațiile de înaltă densitate, pompele de căldură și panourile solare au devenit dotări standard, nu opționale.
-
Explozia prețurilor la materiale: Această perioadă a fost marcată de volatilitatea costurilor la oțel, beton și lemn, fenomen care a determinat firmele de construcții să adopte contracte cu clauze de actualizare a prețurilor și să optimizeze digital stocurile.
2025–2026: era marilor proiecte de infrastructură
În ultimii doi ani, centrul de greutate al sectorului s-a mutat dinspre privat către public. Grație fondurilor din PNRR și a programelor operaționale, România a intrat într-o fază de „șantier național”.
-
Autostrăzi și căi ferate: Pentru prima dată în istoria post-decembristă, zeci de kilometri de autostradă sunt inaugurați anual, iar modernizarea magistralelor feroviare a devenit o realitate palpabilă.
-
Digitalizarea șantierului (BIM): În 2026, utilizarea sistemelor Building Information Modeling (BIM) a devenit obligatorie pentru licitațiile publice mari și a redus erorile de proiectare și risipa de materiale.
Indicatorii deceniului: o privire statistică
Evoluția cifrelor arată o consolidare a sectorului, în ciuda provocărilor inflaționiste.
| Indicator | Statut 2016 | Statut 2026 | Tendință |
| Ponderea în PIB | ~6% | ~8.5% | Creștere strategică |
| Tehnologizare | Scăzută (manuală) | Ridicată (automatizare/BIM) | Evoluție tehnologică |
| Materiale sustenabile | <10% din proiecte | >70% din proiecte | Aliniere ecologică |
| Salariul mediu în sector | ~2.300 RON | ~6.800 RON | Creștere competitivă |
Provocările rămase: deficitul de specialiști și birocrația
În ciuda progreselor tehnice, în martie 2026, sectorul se confruntă încă cu o nevoie acută de ingineri și manageri de proiect calificați. De asemenea, fluidizarea procesului de autorizare rămâne o prioritate pentru a menține ritmul investițiilor.
8 Martie la Cluj: „Ritm, Feminitate și Vindecare”, spectacol caritabil împotriva luptei cu cancerul
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
