Maia Sandu a afirmat în discursul de recepție, că regimurile autoritare speră că războiul va slăbi lumea democratică, iar aceasta va plăti un preț și mai mare dacă Vladimir Putin nu va fi oprit acum.
Președinta Republicii Moldova a afirmat că Ucraina trebuie susținută în continuare, oricât de mari ar fi costurile și oricât de mult ar dura războiul.
În interviul acordat RFI România, președinta Republicii Moldova a cerut o implicare mai puternică a Bucureștiului în combaterea fenomenului dezinformării în Republica Moldova. Ea a afirmat că, dacă ajutorul României ar fi oprit, așa cum a cerut un lider al unui partid parlamentar de la București, atunci Republica Moldova ar înceta să mai fie parte a lumii libere.
Maia Sandu: Pentru Republica Moldova acest război este o amenințare la libertatea țara noastră, pentru democrația noastră și pentru calea noastră europeană. Am auzit de mai multe ori voci de la Moscova spunând că acolo se dorește refacerea Uniunii Sovietice. Asta ne vizează pe noi în mod direct. Noi nu dorim să ne întoarcem în Uniunea Sovietică. Noi ne dorim să trăim într-o societatea liberă, într-o țară democratică.
Republica Moldova este o țară vulnerabilă și din punct de vedere energetic pentru că în cele trei decenii de independență s-a făcut foarte puțin pentru a crea alternative de furnizare a resurselor energetice. S-a reușit să se construiască gazoductul Iași – Chișinău, dar nici măcar nu s-a ajuns la identificarea unor furnizori de alternativă.
Pe partea de furnizare a curentului electric lucrurile stau și mai prost. Nu avem conexiune directă cu România. Liniile de tensiune înaltă trec pe teritoriul Ucrainei. Vedem că de fiecare dată când este bombardată rețeaua electrică a Ucrainei avem deconectări a curentului electric în Republica Moldova. Mai mult decât atât, aceste linii de curent electric trec prin Transnistria. Transnistria poate să deconecteze curentul electric pe malul drept când își dorește. Acum încercăm să eliminăm această vulnerabilitate energetică, dar avem nevoie de timp.
Sunt proiecte care se vor realiza în următorii câțiva ani. Suntem vulnerabili pe sectorul de securitate și acest lucru este foarte clar pentru toți. Avem o economie care este foarte afectată de război și care nu era foarte puternică nici până la război. Recunoaștem acest lucru. Acum este afectată în mod substanțial. În cazul în care acest război va dura presiunea pe economia noastră va crește și va fi tot mai dificil. Nu cred că poate spune cineva foarte clar când se va încheia războiul.
Reporter: Există și o dimensiune politică? Mă refer mai ales la protestele care sunt acolo și la dezinformare.
MS: Da, există o dimensiune politică. E clar că Moscova își dorește un guvern pro rus la Chișinău. Aceste lucruri nu sunt un secret. Sunt încercări de destabilizare a situației prin proteste plătite, prin folosirea situației energetice și a prețurilor foarte înalte la gaze, la electricitate, prin reducerea volumelor furnizate în cadrul contractului pe care îl avem cu Gazprom. E o decizie unilaterală a Gazprom, care nu are niciun motiv legal. Toate aceste elemente vin ca să submineze guvernarea pro europeană de la Chișinău.
Legea Mangițki în R. Moldova
Rep: Ați vorbit, în recenta vizită în Statele Unite, despre acei fugari acuzați de corupție. Au devalizat bănci, au făcut spălări de bani și sunt și alte acuzații îndreptate împotriva lor. Ce știți acum despre ei? Cum o țară mică precum Republica Moldova poate să îi aducă pe acești oameni, refugiați în țări puternice?
MS: Depindem de jurisdicțiile acestor țări. Ne-am bucurat să vedem că cel puțin doi din marii corupți ai Republicii Moldova au fost incluși în lista sancțiunilor de către Statele Unite și mai recent de către Marea Britanie. Este un pas important. Includerea lor în această listă de sancțiuni face mai dificilă folosirea banilor furați de la cetățenii Republicii Moldova și folosiți astăzi tot împotriva cetățenilor Republicii Moldova. Dar asta nu este suficient. E important să avem o colaborare mai bună și cu țările unde acești mari corupți sunt acum ca să putem să îi aducem în țară și să poată să se prezinte în fața justiției.
E tare important pentru noi să recuperăm fondurile care au fost furate. Sunt jurisdicții care cooperează și sunt jurisdicții mai puțin cooperante. Pe lupta împotriva corupției avem sprijinul Statelor Unite, avem o colaborare bună cu Franța, avem o colaborare foarte bună cu România. Sper să reușim să avansăm în colaborarea cu Marea Britanie.
Dar sunt și jurisdicții mai puțin cooperante. Poate vom face un forum internațional Pe subiectul recuperarea bunurilor și resurselor furate de la Republica Moldova, așa încât să putem să aducem toate jurisdicțiile și să avem o discuție sinceră acolo și cu cei care ne ajută și cu cei care nu prea.
Rep: Să îi puneți la masă și poate îi convingeți pe unii?
MS: Exact. Poate asta ne ajută să ne mișcăm mai repede. Între timp, e important ce se întâmplă și acasă, cât de puternică este procuratura noastră. Am început reforme acolo. Pe de o parte trebuie să facem reformele și în același timp trebuie să reușim să avansăm pe aceste anchete, pe dosarele de mare corupție. Oamenii așteaptă rezultate și aceste rezultate trebuie să apară.
Rep: Am văzut că la Chișinău s-a inițiat chiar în aceste zile legea de tip Magnițki. Ne puteți da niște detalii? Ce va urmări această lege? Cum va acționa?
MS: Este răspunsul la sancțiunile impuse de Statele Unite. Ca să traducem prevederile acestor sancțiuni în legislația noastră națională avem nevoie de un cadru legal. Acum, Ministerul Justiției lucrează la această lege. Am văzut că au promis să o trimită în Parlament până la sfârșitul acestui an. Dar, la modul practic, ca să putem pune în aplicare prevederile din legislația americană și nu doar în raport cu cei sancționați, trebuie să avem și noi legislația noastră. Această lege va permite acest lucru.
Rep: De exemplu, va permite să le fie blocate toate activele în Republica Moldova?
MS: Și fără această lege ele au fost blocate în raport cu cei care sunt anchetați. Această lege va extinde posibilitățile organelor de drept pentru a interveni și pentru a confisca averile celor sancționați.
Bucureștiul și Chișinăul trebuie să lupte împreună împotriva dezinformării
Rep: Republica Moldova este un teren unde dezinformarea acționează foarte puternic. Vine dinspre Rusia în Republica Moldova, de cele mai multe ori pe suport de limbă română, ceea ce face ca otrava să ajungă și în România. Cum puteți acționa împotriva acestei forme de agresiune?
MS: În primul rând, cea mai mare parte a propagandei și a dezinformării se face, totuși, în limba rusă. În Republica Moldova avem mulți cetățeni care cunosc limba rusă. Pe această cale se întâmplă lucrurile. Spre exemplu, dacă vorbim despre autonomia găgăuză. Acolo foarte puțini oameni vorbesc limba română. Ei nu au, în general, posibilitatea să se informeze din sursele țării lor, din sursele Republicii Moldova. Atunci, ei sunt expuși doar la această informați care vine din federația Rusă și nu cunosc alte realități, nu au alte izvoare.
Este adevărat că propaganda rusă merge dincolo de cea pe care o transmite de la Moscova în limba rusă și că au investit și în propagandă în limba română. Noi încercăm să luptăm. Am modificat cadrul legal pentru a pune anumite obstacole în calea propagandei și dezinformării. Încercăm să consolidăm capacitățile instituțiilor care trebuie să prevină și să combată dezinformarea. Dar e nevoie de un efort comun al Chișinăului și al Bucureștiului pentru că noi de unii singuri nu ne descurcăm. Așa cum lucrăm pe mai multe dimensiuni împreună, așa și aici trebuie să lucrăm împreună.
Rep: Vă imaginați un cadru pentru a răspunde dezinformării între România și Republica Moldova, așa cum v-ați imaginat acel cadru care în care să îi puneți pe cei din statele care cooperează sau nu cooperează în domeniul recuperării banilor?
MS: E un pic diferit pentru că acolo noi vrem să îi aducem laolaltă și pe care care cooperează și pe cei care nu cooperează. Aici e vorba despre București și Chișinău, unde există această determinare clară din ambele părți ca să combatem propaganda. Cred că trebuie să ne gândim doar la modalități concrete. Așa cum lucrăm în alte domenii, să putem să lucrăm împreună și aici. Noi, de unii singuri, nu o să ne descurcăm. România ne va permite să devenim mai puternici. Un efort consolidat va fi mult mai eficient decât un efort mai mic la Chișinău.
Am trecut toate crizele cu ajutorul României
Rep: Ați vorbit despre România, despre sprijinul României și despre criza energetică. În ce constă exact sprijinul României în acest moment? Cât este de important în acest tablou pe care ni l-ați zugrăvit?
MS: Sprijinul României este multidimensional. Nu știu dacă este vreun domeniu în care România nu ne sprijină. Și cu resurse pentru dezvoltare. De fiecare dată când avem o criză energetică România vine cu ajutor indiferent dacă vorbim despre electricitate, gaze sau păcură sau altceva. România ne ajută cu sprijin bugetar. România ne ajută atunci când avem criză în sistemul medical.
Toate crizele prin care am trecut am reușit să le trecem doar datorită sprijinului României. Vorbesc foarte serios. Altfel nu cred că ne-am fi descurcat. Asta se datorează implicării personale a domnului președinte Klaus Iohannis. Asta se datorează implicării Guvernului. Integrarea europeană și obținerea statutului de țară candidată. Așa cum spune domnul ministru Popescu de la Chișinău, noi ne simțim că avem două ministere de Externe, ministerul de Externe de la Chișinău și ministerul de Externe de al București. Interesele Republicii Moldova sunt promovate cu aceeași intensitate de către București, așa cum sunt promovate de către Chișinău, de către noi.
Rep: Ce ar însemna pentru Republica Moldova o stopare a sprijinului României, așa cum a cerut un lider de partid parlamentar de la București? V-ați imaginat un asemenea scenariu?
MS: Nu mi-am imaginat și nu vreau să-mi imaginez. Avem o relație excelentă. Nu cred că vreodată am avut o relație mai bună între Chișinău și București. Cred că putem să consolidăm și să construim pe această relație. Nu văd cum ne-am descurca fără sprijinul Bucureștiului în această perioadă complicată.
Rep: Ce ar însemna să nu vă descurcați?
MS: Ar însemna să devenim și mai vulnerabili și să ne pierdem șansa de a rămâne parte a lumii libere.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
