Muzeul Memorial “Octavian Goga” din Ciucea, județul Cluj, a găzduit un concert extraordinar dedicat compozitorului și pianistului dejean Guilelm Șorban (02.02.1876 – 07.07.1923), autorul a peste o sută de piese de cântece, unele dintre care – pe versurile poeților români Octavian Goga, Mihai Eminescu, George Coșbuc.
Guilelm Șorban, multe dintre piesele căruia circulă ca și piese anonime, a devenit celebru
datorită melodiilor pentru poeziile “Pe lângă plopii fără soț”, “Mai am un singur dor” de Mihai Eminescu, dar și pentru “Dorurile mele”, “Măi, crâșmare Niculae” de Octavian Goga.
Membru al Comitetului de direcție (din 1920) al recent înființatei Opere Române clujene,
alături de Constantin Pavel, Emil Hațieganu, Tiberiu Brediceanu, Guilelm Șorban (tatăl criticului de artă Raoul Șorban și bunicul muzicologei Elena Maria Șorban) a fost printre primii muzicieni care au compus pe versurile tânărului Octavian Goga. Stilul acestor cântece se deosebește de cel al romanțelor eminesciene, prin caracterul lor național melodiile specificate rezonând cu lirica realistă a Bardului de la Ciucea.
Format la Conservatorul din Leipzig, în anii tinereții Guilelm Șorban a concertat în calitate de solist și acompaniator atât în Transilvania și Bucovina, cât și în alte regiuni ale Austro-Ungariei. Datorită unei probleme medicale, a fost nevoit să renunțe la cariera pianistică, dar a continuat să își manifeste menirea de muzician prin compozițiile sale.
Concertul de miercuri, 27 septembrie, a fost susținut de către Marius Popescu, conferențiar universitar doctor în cadrul Academiei Naționale de Muzică “Gheorghe Dima” (pian și improvizație jazz), baritonul Alexandru Suciu, absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” (secțiile Canto, Muzică și Artele Spectacolului Muzical), laureat al multiplelor premii la concursuri naționale și internaționale, și Gabriela Sima (improvizație coregrafică), balerină profesionistă, Opera Națională Română Cluj-Napoca.
Pe lângă cântecele pe versurile lui Octavian Goga și Mihai Eminescu (și improvizație coregrafică), au fost interpretate inclusiv: “Hora” și improvizația “Blues”, “Chanson sans paroles” și improvizația “Tango leggiero”, “Joc țărănesc” și improvizația “Toccata furioso”,
“Vals lin” și improvizația “Walzer morbido”,“Ardeleana” și improvizația “Gradual swing”, “Melancolie” și improvizația “Café concert”, “Dans românesc” și improvizația “Ragtime”.
VEZI ȘI:
Clujul, capitala mondială a Unitarianismului
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
