Ultimii ani au adus o preocupare sporită pentru construcțiile eficiente, inclusiv pentru casele pasive. Este vorba de construcții cu o amprentă redusă de carbon, care au un triplu avantaj: sunt prietenoase cu natura, reduc valoarea facturilor plătite de proprietari și oferă un grad sporit de confort celor care aleg astfel de construcții.
Cele mai noi tendințe din acest domeniu, soluțiile cele mai eficiente și modul în care astfel de imobile pot fi integrate în țesutul urban al comunităților locale pot fi descoperite în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente organizate în Transilvania, nZEB Expo, spune cofondatorul conferinței, Darius Bogdan. Evenimentul va avea loc în această toamnă, la Sala Polivalentă.
Conceptul de „Nearly Zero Energy Building” (Clădire cu Consum de Energie Aproape de Zero) nu mai este un lux sustenabil sau un experiment ecologic, ci noul standard adoptat pe scară tot mai largă.
Ce înseamnă cu adevărat nZEB?
Standardul nZEB nu se referă doar la panouri solare montate pe acoperiș. Este o filozofie de proiectare care prioritizează eficiența înainte de producție. O clădire nZEB trebuie să îndeplinească simultan două condiții esențiale:
-
Necesar de energie extrem de scăzut: Clădirea trebuie să fie atât de bine izolată și proiectată încât să aibă nevoie de foarte puțină energie pentru încălzire, răcire sau iluminat.
-
Sursă regenerabilă proprie: O parte semnificativă din energia puțină pe care o consumă trebuie să provină din surse regenerabile (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, panouri solare termice), situate pe clădire sau în apropiere.
Pilonii unei construcții nZEB
Pentru ca o casă să fie considerată drept nZEB, arhitecții și constructorii se concentrează pe patru elemente critice:
-
Super-izolația și punțile termice: Se folosesc materiale termoizolante de înaltă densitate și grosimi generoase, care elimină în mare măsură locurile prin care căldura „se scurge” din clădire.
-
Etanșeitatea clădirii: O casă nZEB este aproape „ermetică”, care previne pierderile necontrolate de aer prin rosturi sau fisuri.
-
Ventilația cu recuperare de căldură: Deoarece casa este etanșă, aerul proaspăt este introdus printr-un sistem care „fură” căldura din aerul viciat eliminat, astfel încât preîncălzește aerul de afară fără consum suplimentar.
-
Orientarea solară (design pasiv): Poziționarea ferestrelor mari spre Sud pentru a capta căldura gratuită a soarelui iarna, protejate de umbrare inteligente pe timpul verii.
Impactul economic: Cheltuială sau investiție?
Deși costurile de construcție pentru o clădire nZEB pot fi cu 10% – 15% mai mari față de o construcție clasică din anii trecuți, rentabilitatea investiției a devenit evidentă în contextul creșterii prețurilor la energie.
| Indicator | Construcție Clasică | Construcție nZEB |
| Consum Energie (kWh/mp/an) | ~180 – 250 | < 50 – 90 (funcție de zonă) |
| Facturi lunare | Ridicate, dependente de piață | Minime, aproape de zero |
| Valoare de revânzare | În scădere (risc de depreciere) | Premium (cerere ridicată) |
| Confort termic | Inconstant (zone reci lângă geam) | Uniform și constant |
Provocările implementării în România
În 2026, principala dificultate nu mai este legislația (care este deja foarte strictă), ci forța de muncă specializată. Un proiect nZEB necesită o execuție impecabilă; o singură fereastră montată greșit poate anula performanța întregii case. De asemenea, piața imobiliară din România trece printr-o selecție naturală: apartamentele care nu respectă aceste norme devin tot mai greu de finanțat prin credite bancare verzi.
Alertă alimentară: Lapte praf pentru bebeluși, retras din supermarketuri
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
